Page 268 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

;6
Cilindrii hialini se examinează cu intensitate luminoasă mică deoarece sunt incolori şi transparenŃi .
1
În urini diluate (<1.010) sau alcaline cilindrii se dizolvă şi pot să nu fie găsiŃi chiar când proteinuria este semnificativă .
Cilindrii leucocitari puri se întâlnesc mai rar şi prezenŃa lor indică pielonefrite acute, nefrite interstiŃiale, nefrită lupică,
glomerulonefrite. Mai frecvent, leucocitele se depun pe cilindrii de mucus, hialini etc .
5;7
Cilindrii eritrocitari pot fi formaŃi dintr-un număr redus de celule înglobate într-o matrice proteică sau din celule
numeroase strâns împachetate; dacă celulele sunt intacte, sunt numiŃi cilindri eritrocitari, iar dacă elementele celulare
sunt degenerate, sunt numiŃi cilindri hematici sau de hemoglobină. Cilindrii eritrocitari semnifică hematurie renală şi
prezenŃa lor este întotdeauna patologică, fiind de obicei diagnostică pentru boli glomerulare: glomerulonefrite (acute şi
cronice), nefrită lupică, sindrom Goodpasture, endocardită bacteriană subacută, traumatisme renale. Pot fi întâlniŃi şi în
infarct renal, pielonefrite severe, insuficienŃă cardiacă congestivă, hipertensiune malignă, tromboză de venă renală şi
periarterită nodoasă 1;3;5;6 .
Cilindrii granuloşi pot fi rezultatul degenerării cilindrilor celulari sau pot rezulta prin precipitarea proteinelor serice într-
o matrice de mucoproteine Tamm-Horsfall. Apar în procese patologice renale grave 3;5;6 , dar pot fi prezenŃi şi tranzitoriu
1
după efort fizic intens .
Cilindrii epiteliali se întâlnesc foarte rar şi se formează ca urmare a stazei şi descuamării celulelor epiteliale din tubii
renali . Pot fi prezenŃi în urină după expunerea la nefrotoxice sau virusuri (citomegalic, virusuri hepatitice), care produc
3
necroză tubulară. De asemenea, pot apărea în boli renale cronice severe şi în rejetul grefei renale .
1;6
Cilindrii ceroşi rezultă din degenerarea cilindrilor granuloşi; sunt întâlniŃi în insuficienŃa renală cronică severă,
hipertensiunea malignă, amiloidoza renală şi nefropatia diabetică; de asemenea pot fi întâlniŃi în boli renale acute,
rejetul grefei renale, inflamaŃia şi degenerescenŃa tubulară 1;3;5;6 .
Cilindrii grăsoşi conŃin picături de grăsime şi corpusculi ovali graşi degeneraŃi, înglobaŃi într-o matrice proteică . Sursa
1
5;6
picăturilor de grăsime este de obicei degenerescenŃa grăsoasă a epiteliului tubular , iar acest tip de cilindri este
întâlnit în sindromul nefrotic, glomeruloscleroza diabetică, nefroza lipoidă, glomerulonefrite cronice, lupus, toxice
renale .
1;6
Alte structuri ce pot fi prezente în urină includ bacterii, levuri, cilindroizi, spermatozoizi, mucus şi grăsimi .
2;6
În mod normal, urina este sterilă până în vezica urinară, iar contaminarea poate apărea la nivelul uretrei sau vaginului
6
sau din alte surse externe . Bacteriile (flora microbiană) prezente în urina proaspătă corect recoltată şi însoŃite de un
număr mare de leucocite indică de obicei o infecŃie de tract urinar.
Levurile pot apărea în infecŃiile tractului urinar în special la pacienŃii diabetici; ele pot fi întâlnite şi ca urmare a
contaminării cutanate sau vaginale. Candida albicans este levura cea mai frecvent întâlnită .
6
Cilindroizii au aspect asemănător cilindrilor, sunt de obicei hialini şi, deoarece apar în conjuncŃie cu cilindrii, sunt
6
consideraŃi ca având aceeaşi semnificaŃie ca aceştia .
Spermatozoizii apar în urina bărbaŃilor ca urmare a emisiilor nocturne, convulsiilor epileptice, bolilor aparatului genital
6
sau spermatoreei. Pot apărea la ambele sexe în urma unui contact sexual .
Filamentele de mucus apar în număr mic în urina normală, dar numărul lor poate creşte în cazul inflamaŃiei sau
iritaŃiei tractului urinar.
Unii paraziŃi care pot apărea ocazional în urină, rezidenŃi în tractul urinar sau ca urmare a contaminării vaginale sau
fecale, sunt: Trichomonas vaginalis (se raportează numai dacă este mobil şi se însoŃeşte de obicei de leucocite şi
celule epiteliale), ouă de Enterobius vermicularis şi ocazional chiar adultul femelă, ouă de Schistosoma haematobium
(rezident în venele din peretele vezicii urinare), însoŃite de leucocite şi hematii 2;5;6 .
Grăsimea poate fi prezentă în urină sub forma de picături libere, corpusculi ovali graşi sau încorporată în cilindri.
Corpusculii ovali graşi sunt de obicei celule tubulare renale care conŃin picături de grăsime şi rezultă fie din
încorporarea grăsimii filtrate glomerular, fie în urma degenerării grase a celulelor tubulare; de asemenea pot fi
macrofage sau polimorfonucleare care au fagocitat grăsimi sau celule degenerate. În lipurie, picăturile de grăsime pot fi
observate plutind la suprafaŃa urinei. PrezenŃa grăsimii în urină este asociată cu sindromul nefrotic, diabetul zaharat,
eclampsia, toxice renale, glomerulonefrite cronice, nefroza lipoidă, embolia grăsoasă, leziuni superficiale extensive
asociate cu zdrobirea Ńesutului gras subcutanat, fracturi ale oaselor lungi, pelvisului sau fracturi multiple .
1;6
Recomandări pentru determinarea sedimentului urinar - rezultate patologice la examenul urinei pe strip; prezenŃa
unei simptomatologii sugestive pentru afecŃiuni renale şi ale tractului urinar; monitorizarea acestor afecŃiuni .
2
Pregătire pacient - recoltarea pentru examenul de urină se face din prima urină de dimineaŃă, jetul mijlociu, după o
prealabilă toaletă locală
4
Specimen recoltat - urină
4
Cauze de respingere a probei - cantitate insuficientă de urină; recoltare şi păstrare necorespunzătoare .
3
4
Recipient de recoltare - recipient pentru sumarul de urină
4
Cantitate recoltată - 10 ml
Stabilitate probă - 3-4 ore la temperatura camerei
4