Page 273 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 273

2
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                                                                        2
                  Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                                      2
                  Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
                                          2
                  Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                  Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
                                                        2
                  Stabilitate probă - serul separat este stabil 3 zile la 2-8°C; 1 lună la -20°C .
                                                                       2
                  Metodă – imunoturbidimetrică .
                                        2
                  Valori de referinŃă – 20-60 mg/dL.
                  Factor de conversie: mg/dL x 0.0746 = µmol/L .
                                                   2







                  Interpretarea rezultatelor

                                                          Scăderi
                       • boala Wilson (în forma homozigotă <15 mg/dL), • sindromul Menkes, • deficit de cupru (anemie
                       microcitară hipocromă), • deficit ereditar de ceruloplasmină (rar), • sindrom nefrotic, • enteropatia cu
                       pierdere de proteine, • sindroame de malnutriŃie şi malabsorbŃie, • boli hepatice avansate .
                                                                                      2;3
                                                          Creşteri
                       • carcinoame, • leucemii, • boală Hodgkin, • ciroză biliară primitivă (alterarea excreŃiei cuprului ca urmare
                                                      3
                       a colestazei), • LES, • poliartrită reumatoidă .

                  Limite şi interferenŃe
                  La nou-născut şi sugar nivelurile de ceruloplasmină sunt cu aproximativ 50% mai mici decât cele ale adultului (5-40
                  mg/dL), de aceea acest test nu poate fi folosit pentru diagnosticul bolii Wilson în cursul primului an de viaŃă.
                  ConcentraŃii crescute sunt înregistrate în sarcină şi în cursul tratamentului cu anticoncepŃionale orale 1;2;3 .
                  Un nivel normal de ceruloplasmină nu exclude diagnosticul de boală Wilson; trebuie efectuate suplimentar determinări
                  ale cuprului plasmatic şi urinar.
                  Tratamentul excesiv cu zinc poate induce blocarea absorbŃiei intestinale a cuprului cu instalarea unui sindrom de deficit
                  de cupru caracterizat prin: anemie microcitară hipocromă, leucopenie şi/sau neutropenie şi un nivel marcat scăzut de
                  ceruloplasmină. Revenirea la normal a concentraŃiei de ceruloplasmină se produce lent, după eliminarea excesului de
                  zinc .
                     3
                  • InterferenŃe analitice
                  În cazuri foarte rare prezenŃa gamapatiei, în special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate
                  eronate .
                        2



                                                         Bibliografie

                      1.      Frances Fischbach. Protein Chemistry Testing/Serum Proteins. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams &
                          Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 603.
                      2.      Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
                      3.      Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Ceruloplasmin. www.labcorp.com  2003. Ref Type:
                          Internet Communication.
   268   269   270   271   272   273   274   275   276   277   278