Page 387 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

13. MARKERI ANEMIE

13.1 Feritina

InformaŃii generale
Fierul intracelular este depozitat în doi compuşi, feritina şi hemosiderina. Apoferitina (feritina fără fier) are o GM de 440
kD, forma unei sfere goale, cu diametrul de 13 nm, cu o cavitate centrală cu diametrul de 6 nm, unde este depozitat
fierul, care comunică cu exteriorul prin 6 canale (prin care intră şi iese fierul) şi un înveliş proteic format din 24
molecule, reprezentate de două subunităŃi distincte: H (heavy) şi L (light), cu GM de 21, respectiv 19 kD şi codificate pe
cromozomii 11 (H), respectiv 19 (L). O singură moleculă de apoferitină poate păstra ~4500 atomi de fier, GM depăşind
în acest caz 800 kD, însă, de obicei se găsesc molecule de feritină cu cel mult 2000 atomi de fier. Fierul intră în
moleculă sub formă de Fe şi este oxidat sub acŃiunea catalitică a apoferitinei (lanŃurile H au un centru feroxidazic) şi
2+
este păstrat ca polimer trivalent de hidroxid fosfat feric, învelişul proteic protejând celula de efectele toxice ale ionilor
de fier. Sinteza apoferitinei este stimulată de expunerea la fier. Există cel puŃin 20 proteine de isoferitină distincte, cu
proporŃii variabile de lanŃuri H şi L, care diferă prin încărcătura de suprafaŃă: isoferitina acidă conŃine o proporŃie
crescută lanŃuri H şi predomină în Ńesutul cardiac, renal, placentă, limfocite, monocite, precursorii eritroizi, dar şi în
Ńesuturile tumorale; isoferitina bazică este bogată în lanŃuri L, este mai stabilă, şi se găseşte în ficat, splină, precum şi
în ser. Feritina se găseşte în plasmă în cantităti mici şi concentraŃia sa se corelează cu depozitele de fier. Feritina
serică este glicozilată (sugerând secreŃia de către celulele sistemului fagocitic) şi relativ săracă în fier. În deficitul de
1;6
fier, feritina scade înaintea apariŃiei anemiei/altor modificări hematologice .
Recomandări pentru determinarea feritinei
• Diagnosticul diferenŃial al anemiilor;
• Evaluarea anemiei feriprive şi monitorizarea tratamentului de substituŃie cu fier (punctul final este reprezentat de
umplerea depozitelor de fier) şi a complianŃei la tratament;
• Monitorizarea categoriilor de pacienŃi cu risc de deficit de fier (detectarea deficitului de fier latent): femei însărcinate,
donatori de sânge, copii mici, pacienŃi hemodializaŃi etc.
• Monitorizarea statusului fierului la pacienŃi cu boli renale cronice, dializaŃi/nedializaŃi.
5;6
• Diagnosticul şi monitorizarea tratamentului de depleŃie în sindroamele de supraîncărcare cu fier .
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după masă); evitarea medicaŃiei radioactive cu 3-4 zile
înaintea testării; abstinenŃă de la alcool .
3
Specimen recoltat - sânge venos .
7
7
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare şi se lucrează în aceeaşi zi; dacă acest lucru
nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la (-20)°C .
7
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
7
7
Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat .
Stabilitate probă – serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; 12 luni la (-20)°C .
7
7
Metoda de determinare - imunochimică cu detecŃie prin electrochemiluminiscenŃă (ECLIA) .
Valori de referinŃă - 20-300 µg/L (ng/mL) .
7
Interpretarea rezultatelor

Creşteri >400 µg/L
• Supraîncărcare cu fier - o feritină serică normală sugerează că o supraîncărcare cu fier semnificativă clinic
este puŃin probabilă .
6
În hemocromatoza ereditară sideremia şi saturaŃia transferinei cresc înaintea feritinei (chiar în prezenŃa de
conŃinut crescut de fier la nivel hepatic) 2;5;6 . Creşterea feritinei constituie indicaŃie de biopsie hepatică .
2;5
În sindroamele de supraîncărcare cu fier secundare (transfuzii, eritropoieză ineficientă, hemodializaŃi etc.)
feritina este întotdeauna crescută .
6
• Boli hepatice parenhimatoase (ciroză, carcinom hepatocelular), leucemii, limfoame, cancer
pancreatic/bronşic, neuroblastom (există o relaŃie între severitatea afectării parenhimatoase/extensia
metastazelor şi nivelul feritinei).
• Boli infecŃioase, inflamatorii, tumorale, hipertiroidism , IMA – fără nici o relaŃie cantitativă cu depozitele de
5
3;5
fier (reactant de fază acută).
• Anemie megaloblastică, anemii hemolitice, sideroblastice, talasemie.
2;5
• Porfiria cutanea tarda .
3;6
Feritina nu are valoare în evaluarea depozitelor de fier în prezenŃa unei afectări hepatice parenhimatoase .