Page 390 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

Interpretarea rezultatelor

Deficitul de folat poate fi clasificat în 4 stadii:
• o balanŃă negativă de folat determină iniŃial scăderea folatului seric, dar cu depozite normale,
• ulterior scade folatul eritrocitar,
• apoi apare alterarea eritropoiezei cu VEM şi HEM crescute şi apariŃia neutrofilelor cu nucleu
hipersegmentat,
7
• iar în final, deficit de folaŃi clinic manifest cu anemie megaloblastică ; spre deosebire de deficitul de
vitamina B12, manifestările neurologice sunt rare.
După întreruperea aportului, scăderea folatului seric survine după ~1 lună, iar depleŃia depozitelor de folat
la un nivel care nu poate susŃine hematopoieza normală are loc în 3-6 luni .
7
Cauzele deficitului de folat sunt:
• Dieta deficitară: abuzul de alcool, copii cu diete exclusiv lactate fără suplimentare cu folat, dieta
restrictivă din fenilcetonurie, vârstnici cu malnutriŃie, anorexie nervoasă.
• MalabsorbŃie: sprue tropical, boala celiacă, boala Crohn, dermatita herpetiformă , by-pass jejuno-ileal,
1
rezecŃii intestinale.
• Nevoi crescute: sarcină, lactaŃie, nou-născuti prematuri, adolescenŃi, anemie hemolitică cronică, boli
mieloproliferative, carcinom metastatic, hipertiroidism, dermatite exfoliative .
7
• Pierderi crescute: dializă cronică.
• Boli hepatice cronice (ciroză, hepatom) .
3;7
• Medicamente şi toxice: alcool, sulfasalazină, anticonvulsivante (hidantoine, acid valproic), antifolaŃi
(metotrexat), trimetoprim-sulfametoxazol, pirimetamină, contraceptive orale, antiacide/blocanŃi de
receptori H2 în exces .
2;3
De obicei, deficitul de folaŃi este multifactorial. Deficitul de folaŃi în sarcină poate duce la apariŃia
defectelor de tub neural.
Folat crescut: • vegetarieni, • deficit de vitamină B12, • sindrom de ansă oarbă (creşterea sintezei
bacteriene de folaŃi) .
2;3
Limite şi interferenŃe
7
Deficitul sever de fier poate determina creşteri ale folatului printr-un mecanism necunoscut .
• Medicamente
Scăderi: acid aminosalicilic, ampicilină, antiacide, anticonvulsivante, barbiturice, cloramfenicol, colistiramină,
eritromicină, fier, izoniazidă, levodopa, lincomicină, metformin, metotrexat, nitrofurantoin, contraceptive orale,
penicilină, pentamidină, primidonă, pirimetamină, rifampicină, sulfasalazină, sulfisoxazol, tetraciclină, triamteren,
trimetoprim .
4
• InterferenŃe analitice
În prezenŃa unui ser hemolizat pot apărea false creşteri (eliberarea folatului eritrocitar).
La pacienŃi care primesc tratament cu doze mari de biotină (>5mg/zi), recoltarea probei trebuie făcută la cel puŃin 8 ore
după ultima doză de biotină. Nu se recomandă dozarea în cursul tratamentului cu metotrexat/leucovorin
7
(interacŃionează cu proteina de legare a folatului folosită pentru testare) .
Hiperproteinemia marcată >16 g/dL (macroglobulinemia Waldenström) interferă cu testul (formare de gel proteic în
cupa de testare).

Bibliografie

1. Carmel R. Megalobastic Anemias: Disorders of Impaired DNA Synthesis. In Wintrobe's Clinical Hematology. Lippincott, Williams &
Wilkins, USA, 11 Ed., 2004, 1367-1388.
2. DeMott W, Tilzer L, et al. Hematology.In Laboratory Test Handbook. Lexi-Comp Inc. Jaffe, USA, 3 Ed., 1994, 545-546.
3. Frances Fischbach. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams &
Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 119-121.
4. Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and
Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004, 1188-1238.
5. Jacques Wallach. AfecŃiuni hematologice. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura ŞtiinŃelor Medicale, România, 7 ed., 2001, 503-
506.
6. Laborator Synevo. ReferinŃe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
7. Lothar Thomas. Folates. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical laboratory Results. TH-Books
Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 431-435.