Page 178 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

7 TESTE DE HEMATOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

limite normale sau poate fi chiar crescut.
Anemia relativă este o condiţie caracterizată prin masă normală de eritrocite, dar cu volum sanguin
crescut prin creşterea volumului plasmatic, ca de exemplu în sarcină, splenomegalie masivă. În
această situaţie proteinele totale plasmatice sunt la limita inferioară a normalului, spre deosebire de
anemia cronică în care proteinele totale sunt în limite normale .
19
Pentru a identifica cauza anemiei, informaţiile privind istoricul bolii şi examinarea fizică trebuie
integrate cu câteva teste de laborator cheie, cum ar fi determinarea numărului de reticulocite,
indicilor eritrocitari, examinarea frotiului de sânge colorat şi eventual a măduvei osoase. Prezenţa
altor anomalii hematologice (trombocitopenie, anomalii ale leucocitelor) orientează diagnosticul spre
o posibilă insuficienţă medulară datorată anemiei aplastice, unei boli hematologice maligne sau
dislocării măduvei osoase prin procese patologice de cauză extrahematologică. Pancitopenia poate
apărea şi ca urmare a distrucţiei periferice sau sechestrării celulare prin hipersplenism.
2. Creşterea numărului de eritrocite (concentraţiei de hemoglobină şi/sau hematocritului) determină
eritrocitoză. Eritrocitoza poate fi rezultatul creşterii masei eritrocitare totale (policitemie/eritrocitoză
absolută) ori poate fi consecinţa reducerii volumului plasmatic (eritrocitoză relativă/falsă) .
14
Clasificarea eritrocitozei 14
A. Eritrocitoză/policitemie relativă (peudoeritrocitoză): hemoconcentraţie; sindromul Gaisbőck.
B. Policitemie (eritrocitoză absolută)
1.Policitemie primară: policitemia vera; policitemia primară familială.
2.Policitemie secundară:
a. Secundară scăderii oxigenării tisulare (eritrocitoză fiziologică/hipoxică):
 eritrocitoză de altitudine;
 boli pulmonare: cord pulmonar cronic; hipertensiune pulmonară primară;
 boli congenitale de cord cianogene;
 sindroame de hipoventilaţie: hipoventilaţie alveolară primară; sindromul Pickwick;
apneea de somn;
 hemoglobine anormale: ereditare/dobândite (medicamente, substanţe chimice,
fumat: carboxihemoglobină);
 policitemia familială.
b. Secundară producţiei aberante de eritropoietină (eritrocitoză nefiziologică):
 boli renale: carcinomul renal şi alte tumori renale; rinichiul polichistic; rinichiul în
potcoavă; hidronefroză; stenoză de arteră renală;
 carcinomul hepatocelular şi alte tumori hepatice;
 tumori vasculare cerebeloase;
 leiomiomul şi tumori fibroide uterine;
 boli endocrine: sindrom Cushing, hiperaldosteronism primar, tumori ovariene
virilizante, sindrom Barter, feocromocitom;
 medicamente: androgeni, abuz de eritropoietină;
 policitemia familială.
3. Policitemie idiopatică.
Interferenţe 4;6;8;16;19
1. Recoltarea cu pacientul în poziţie culcată determină scăderea numărului de eritrocite (şi

178