Page 259 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 259

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            7
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO               TESTE DE HEMATOLOGIE




        hepatice, obstrucţie biliară, tulburări de absorbţie intestinală a grăsimilor (de ex.: sprue, boală celiacă,
        diaree cronică), malnutriţie, CID, sindrom Zollinger-Ellison, hipofibrinogenemie (fibrinogen <60mg/
        dL), disfibrinogenemie, prezenţă de anticoagulanţi circulanţi (inhibitorii specifici faţă de factorii căii
        extrinseci sunt foarte rari), unii pacienţi cu anticoagulant lupic cu Ac care leagă şi cresc clearence-ul
        FII, amiloidoză (prin niveluri scăzute de FX). 6
        Limite şi interferenţe
        -  Reactivul folosit în laborator nu este influenţat de niveluri ale heparinei nefracţionate ≤1UI/mL şi de
        niveluri ale heparinei cu greutate moleculară mică ≤1.5 anti-Xa UI/mL. 5
        - Calitatea puncţiei venoase: manevrele traumatice care duc la eliberarea de tromboplastină tisulară
        şi vacutainerele recoltate insuficient, prin modificarea raportului sânge-citrat, au ca rezultat scurtarea
        PT.
        - La valori ale hematocritului peste 55% concentraţia plasmatică de citrat este anormal de mare şi
        volumul de anticoagulant/sânge trebuie ajustat luând în considerare alterarea volumului plasmatic.
                                                                              6,9
        Volumul de sânge care trebuie adăugat (la 0.5 mL de citrat 0.109 mol/L) poate fi calculat conform
        formulei: [60/(100 - hematocrit)] x 4.5.
        -  Menţinerea prelungită a plasmei la 4-8ºC poate produce activarea la rece cu creşterea activităţii
        factorului VII, scurtând PT.
        -  Recoltarea probei pe cateter venos periferic sau central  pe care a fost administrată soluţie hipertonă
        de NaCl va prelungi PT şi APTT (la adulţi trebuie îndepărtaţi primii 5-10 mL sânge pentru a preveni
        contaminarea sau diluţia cu alte fluide). 6
        -  Prezenţa în probă a produşilor de degradare a fibrinei  duce la prelungirea PT.
        -  Nivel crescut de antitrombină sau prezenţa anticoagulanţilor antitrombinici (hirudin, argatroban)
        pot  prelungi  PT.  De  asemenea  anticoagulanţii  lupici  pot  afecta  PT  nereflectând  nivelul  real  de
        anticoagulare.
        Aceşti pacienţi pot fi monitorizaţi pentru eficacitatea warfarinei cu un test cromogenic pentru FX care
        nu este afectat de anticoagulanţii lupici sau inhibitorii trombinei. 6
        - PT variază în privinţa sensibilităţii la activitatea factorilor de coagulare, fiind mai sensibil la deficienţe
        ale FVII şi FX, decât la deficienţe ale FII şi fibrinogenului. 8,9
        - PT poate să nu fie sensibil la deficienţe uşoare ale factorilor de coagulare, acesta fiind de obicei
        prelungit dacă nivelul factorului respectiv este <10% din valoarea normală. 6,9
        - Activitatea FV poate fi cu 10-20% mai mică în specimenele de plasmă congelate-dezgheţate decât în
        cele proaspete, chiar în condiţii optime de procesare şi transport, astfel PT putând fi uşor prelungit.
                                                                              8
        - Plasma congelată transportată pe gheaţă carbonică în containere închise poate prezenta o falsă
        prelungire a PT datorită acidifierii plasmei prin absorbţia de CO ; expunerea plasmei dezgheţate la
                                                      2
        aerul atmosferic pentru câteva minute de obicei elimină acest efect. 8
        • Medicamente şi alţi factori de influenţă:
        În tabel sunt menţionate medicamente şi alimente care interferă cu warfarina clasificate după nivelul
        dovezilor susţinătoare şi după direcţia de interacţiune (după Holbrook ş.a.). 1








                                                                           259
   254   255   256   257   258   259   260   261   262   263   264