Page 370 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

8 TESTE DE BIOCHIMIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

8.1.25 Clearance-ul creatininei endogene

Informaţii generale
”Clearance”-ul, noţiune introdusă de Van Slyke, exprimă cantitatea de plasmă epurată de către rinichi
în unitatea de timp, pentru o substanţă dată.
C=UxV/P, unde C=clearance-ul substanţei; U=concentraţia substanţei în urină exprimată în mg/mL;
V=debitul urinar exprimat în mL/min.; P=concentraţia substanţei în plasmă exprimată în mg/mL.
Se urmăresc clearance-urile a două categorii mari de substanţe:
• substanţe ce nu se reabsorb şi nu se secretă de către tubii renali - filtratul glomerular;
• substanţe ce sunt epurate complet - fluxul plasmatic renal.
Creatinina este produsul metabolic al creatinei şi fosfocreatinei, ambele prezente aproape în
exclusivitate în muşchi. Producţia endogenă de creatinină este constantă în condiţiile în care masa
musculară rămâne constantă .
1
Determinarea clearance-ului de creatinină este proba funcţională renală cu cea mai largă utilizare în
clinica medicală, fiind folosită pentru estimarea ratei filtrării glomerulare, deoarece toată creatinina
filtrată glomerular este excretată în urină . Avantajul metodei constă în faptul că valorile sunt
1
independente de aportul exogen de proteine şi de diureză .
4
Recomandări pentru determinarea clearance-ului la creatinină
• explorarea funcţiei renale (detectarea reducerii ratei filtrării glomerulare în situaţiile în care nivelul
creatininei serice este încă normal – de obicei până la 50 mL/min/1.73 mp );
6
• monitorizarea insuficienţei renale şi stabilirea momentului începerii dializei – de obicei <5 mL/
min/1.73 mp ;
6
• ajustarea dozelor la pacienţii care primesc tratament cu medicamente nefrotoxice (aminoglicozide,
metotrexat, cisplatin) .
3;6
Pregătire pacient - pentru obţinerea de rezultate reproductibile clearance-urile renale trebuie
executate în condiţii clinice şi biochimice standardizate.
În ziua efectuării testului şi în ziua precedentă, pacientul va respecta următoarele recomandări:
• evită ingestia de ceai şi cafea, precum şi administrarea de ACTH, cortizon, tiroxină;
• evită eforturile fizice: stă în decubit 12 ore înainte de probă;
• se hidratează, pentru a avea un debit urinar mai mare de 2 mL/min, astfel:
- dacă are o diureză normală, va bea 250 mL apă/mp suprafaţă corporală, cu 20-30 min. înainte de
probă;
- dacă este oliguric, în seara precedentă probei va bea 500 mL apă/mp suprafaţă corporală, iar cu
20-30 min. înainte de probă va mai bea 500 mL apă/mp suprafaţă corporală.
Suprafaţa corporală se calculează în funcţie de înălţime şi greutate, utilizând nomograma du Bois .
2
Specimen recoltat
• 2 probe de urină (U şi U ) şi o probă de sânge venos (P), după cum urmează:
2
1
- după ce pacientul a terminat de băut apa, urinează - această urină nu se reţine;
- se notează T ora la care s-a golit vezica urinară;
0
- apoi se aşează din nou în decubit;
- după 60 min., la momentul T , pacientul urinează - această urină se reţine şi se etichetează U ; 1
1
370