Page 492 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

8 TESTE DE BIOCHIMIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

modulează expresia proteinelor de fază acută în hepatocite. De asemenea A2M a fost raportat ca un
important factor antiapoptotic pentru celulele musculare netede vasculare . 2
A2M funcţionează de asemenea ca un inhibitor al coagulării prin inactivarea trombinei şi FXa şi ca
inhibitor al fibrinolizei prin inactivarea plasminei şi kalikreinei.
A2M a fost implicată în boala Alzheimer pe baza abilităţii sale de a media clearance-ul şi degradarea
Aβ, componentul major al depozitelor de β-amiloid, moştenirea unei deleţii la nivelul exonului 18 a
genei A2M de pe cromozomul 12 conferind risc crescut de boală Alzheimer. De asemenea Saunders
et al. (2003) au găsit o asociere genetică semnificativă a deleţiei respective şi a 2 polimorfisme cu
boala Alzheimer, dar alte studii efectuate nu au confirmat această asociere .
6
În sindromul nefrotic majoritatea proteinelor străbat membrana de ultrafiltrare şi ajung în urină, lucru
ce nu se întâmplă cu A2M datorită dimensiunilor sale şi, ca urmare, proteina este reţinută în fluxul
sanguin şi menţine împreună cu albumina presiunea oncotică. În aceste condiţii, concentraţia serică
poate atinge nivele până la de 10 ori mai mari decât valorile de referinţă .
5;7
Pacienţii cu boli proteolitice, cum ar fi pancreatita acută, prezintă concentraţii serice scăzute care se
corelează cu severitatea bolii . Concentraţiile scăzute de A2M nu determină o stare patologică şi
3:5
nu se cunoaşte nici o deficienţă specifică a A2M . A2M constituie unul din testele care fac parte din
7
profilele de investigaţii non-invazive ale funcţiei hepatice denumite Fibrotest-Actitest şi Fibromax .
4
Recomandări pentru determinarea alfa2-macroglobulinei – evaluarea pacienţilor cu pancreatită,
sindrom nefrotic, diabet şi ciroză hepatică .
3,5
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) . 4
Specimen recoltat - sânge venos .
4
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
4
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare în aceeaşi zi .
4
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
4
Cauze de respingere a probei - specimen lipemic . 4
Stabilitate probă - serul separat este stabil 3 zile la 2-8ºC; timp îndelungat la -20ºC .
4
Metodă – imunoturbidimetrică .
4
Valori de referinţă - 1.3-3 g/L .
4
Interpretarea rezultatelor
Valorile α2-macroglobulinei sunt crescute în sindrom nefrotic proporţional cu severitatea pierderii de
proteine .
5
Creşteri moderate ale valorilor plasmatice de α2-macroglobulină pot fi observate la pacienţii cu ciroză
hepatică şi în fazele incipiente ale nefropatiei diabetice .
5;7
În stările hiperfibrinolitice, după intervenţii chirurgicale majore, insuficienţă hepatică severă şi
pancreatită acută se înregistrează concentraţii reduse de α2-macroglobulină . Nivelurile de A2M
3;5
sunt scăzute în sepsis şi au fost asociate cu evoluţie letală în unele studii .
2
Bolnavii care au suferit un infarct miocardic acut şi au valori plasmatice scăzute de α2-macroglobulină
au un prognostic mult mai bun, cu perioadă de supravieţuire mai mare de un an .
3;5
Creşterile sau scăderile A2M pot fi observate din modificările fracţiunii alfa2-globulinelor din
electroforeza proteinelor serice . 5
Bibliografie
1. Blacker D et col. “Alpha-2 Macroglobulin is genetically associated with Alzheimer Disease”,
492