Page 170 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2

10 MARKERI TUMORALI GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
VICIILOR
MEDICALE
SER
GHIDUL
CUPRINS
OARELOR
SYNEVO
LABORA
T
AL
AL LABORATOARELOR SYNEVO
10.26 PSA (antigen specific prostatic) şi free-PSA
Informaţii generale şi recomandări pentru determinarea PSA şi free-PSA
PSA este un component esenţial al plasmei seminale, având o greutate moleculară de 33kDa. Este
sintetizat în celulele acinare şi în epiteliul ductal al prostatei, după care este secretat în sistemul ductal
unde atinge concentraţii mari. Se pare că PSA are rol în liza coagulului seminal, fiind implicat astfel
în fertilitatea masculină.
În mod obişnuit PSA este prezent în ser în concentraţii reduse. În cazurile în care se produce alterarea
structurii microscopice a prostatei (cancer, hipertrofie prostatică benignă, prostatită acută, biopsie
prostatică), PSA va difuza în stromă, de unde va ajunge în circulaţia generală, pe calea sistemului
limfatic şi capilar.
În ser PSA formează complexe stabile cu α1-antichimotripsina (ACT) şi cu α2-macroglobulina. 86%
din PSA circulant este reprezentat de complexul PSA-ACT, o mică porţiune de PSA este legată de
α2-macroglobulină, iar restul constituie PSA nelegat (free-PSA) .
3
Antigenul specific prostatei este cel mai important marker în evaluarea cancerului de prostată şi are
utilitate atât în depistarea cât şi în monitorizarea acestei afecţiuni.
PSA este aproape în exclusivitate asociat cu afecţiunile prostatei, dar nu este specific pentru cancerul
de prostată, valori crescute fiind întâlnite şi în alte condiţii (adenomul de prostată, prostatita acută sau
cronică).
Recomandările internaţionale privind depistarea precoce a cancerului de prostată includ testarea
anuală a PSA combinată cu examenul prostatei (tuşeu rectal) la bărbaţii cu vârste de peste 50 ani
cu risc moderat. Screening-ul la o vârstă mai tânără (40-45 ani) este indicat doar în acele cazuri cu
antecedente familiale de cancer de prostată (rude de gradul I). Deşi PSA reprezintă cel mai bun
test de laborator pentru detecţia cancerului de prostată, rezultatul obţinut trebuie să fie interpretat
întotdeauna împreună cu datele clinice furnizate de tuşeul rectal.
!Interpretarea izolată a valorii PSA poate crea confuzii .
1;5
Mai nou ghidurile internaţionale recomandă ca pacientul să fie informat de către clinician despre
beneficiile, limitele şi riscurile pe care le presupune această testare şi să îşi dea acordul privind
efectuarea PSA, înainte de a se prezenta la laborator. Medicul nu trebuie să supraestimeze posibilele
beneficii ale depistării precoce şi nici să subestimeze riscurile asociate cu intervenţia precoce.
La pacienţii cu valori ale PSA cuprinse între 4 şi 10 ng/mL şi cu tuşeu rectal negativ se recomandă
determinarea markerului free-PSA din acelaşi ser. S-a dovedit că efectuarea suplimentară a acestui
test reduce numărul de biopsii nenecesare.
PSA deţine un rol important şi în monitorizarea cancerului de prostată în diverse etape ale acestuia:
supraveghere, stabilirea opţiunii terapeutice, estimarea prognosticului şi evaluarea eficienţei
tratamentului (chirurgical, hormonal). După prostatectomia radicală PSA trebuie să scadă până la
niveluri nedetectabile; valori persistent crescute de PSA indică prezenţa bolii reziduale. Creşterea
nivelului PSA după intervenţia chirurgicală radicală reprezintă un indicator de recidivă a bolii care
poate precede alte semne clinice.
Free-PSA nu oferă informaţii clinice relevante în monitorizarea cancerului de prostată, de aceea nu se
recomandă utilizarea testului în acest scop . 5
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate). Recoltarea probei de sânge trebuie efectuată dimineaţa

7
1
170 0