Page 191 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 191

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          11
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                  MARKERI VIRALI




        Specimen recoltat - sânge venos . 3
        Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                              3
        Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează imediat; dacă
        acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
                                                        3
        Volum probă - minim 0.5 mL ser 3
        Cauze  de  respingere  a  probei  -  specimen  hemolizat;  specimen  expus  la  temperaturi  ridicate;
        specimen contaminat bacterian .
                              3
        Stabilitate probă - serul separat este stabil 5 zile la 2-8°C; timp îndelungat la -20°C; evitaţi
        decongelarea/recongelarea . 3
        Metodă - imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA) . 3
        Valori de referinţă - AgHBs negativ . 3
        Limite şi interferenţe
        În aproximativ 5% din cazurile de hepatită acută B şi într-un procent foarte mic din cazurile de hepatită
        cronică, AgHBs rămâne nedetectabil (hepatita B AgHBs negativă). În aceste cazuri, diagnosticul se
        stabileşte prin determinarea anti-HBc-IgM sau a ADN viral hepatita B .
                                                         1
        În unele cazuri se poate obţine un rezultat slab pozitiv (valoarea indicata de analizor <200); în aceste
        situaţii se recomandă efectuarea celorlaţi markeri de hepatită B sau determinarea AgHBs printr-o altă
        metodă .
              3
        •  Interferenţe analitice
        Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente
        următoarele:
        - tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se
        facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
        - titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidină şi anti-ruteniu;
        - anticorpii monoclonali proveniţi de la şoarece administraţi la unii pacienţi în scop diagnostic sau
        terapeutic .
               3
                                        Bibliografie

        1.   Gert Frosner. Hepatitis B surface antigen (HBsAg). In Lothar Thomas’ Clinical Laboratory
           Diagnostics. Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft
           mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 Ed. 1998, 1264-1266.
        2.   Jacques Wallach. Hepatita B (AgHBs). În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Ştiinţelor
           Medicale, Romania, Ed.7 2001, 310-312.
        3.   Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
        4.   Lynn Bry. Prenatal Screening and Diagnosis of Congenital Infections. In Handbook of Clinical
           Laboratory Testing During Pregnancy. Ann M. Gronowski. Humana Press, USA, 2004, 255-257.






                                                                           191
   186   187   188   189   190   191   192   193   194   195   196