Page 194 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 194

11   MARKERI VIRALI                   GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate;
       specimen contaminat bacterian .
                             1
       Stabilitate probă - serul este stabil 6 zile la 2-8°C; timp indelungat la -20°C; evitaţi decongelarea/
       recongelarea .
                1
       Metodă - imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA) .
                                                           1
       Valori de referinţă – anti - HBc - IgM negativ .
                                      1
       Limite şi interferenţe
       În cazul hepatitei B cronice, titrul mare al anticorpilor anti-HBc-IgG poate să interfere cu
       determinarea
       anti - HBc - IgM, dând rezultate fals pozitive, dacă blocarea acestora este insuficientă . 2
       •  Interferenţe analitice
       Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente
       următoarele:
       - tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să
       se facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
       - titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidină şi anti-ruteniu;
       - anticorpii monoclonali proveniţi de la şoarece administraţi la unii pacienţi în scop diagnostic sau
       terapeutic .
              1
                                      Bibliografie

       1.   Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
       2.   Lothar Thomas. Hepatitis B. In Clinical Laboratory Diagnostics - Use and Assessment of Clinical
          Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1998, 1268-
          1269.
       3.  Wallach J. Afecţiuni hepatobiliare şi pancreatice.  În Interpretarea testelor de diagnostic.Editura
          Ştiinţelor Medicale, Romania, Ed. 7, 2001, 313-317.





                                     11.5 Ag HBe

       Informaţii generale
       AgHBe este codificat de aceeaşi  secvenţă  de ADN ca şi  AgHBc, dar transcripţia  lui începe mai
       devreme. Prezenţa AgHBe este indicatorul cel mai concret al replicării virale şi deci al infecţiozităţii
       serului. La purtătorii cronici de AgHBs, investigarea AgHBe permite estimarea riscului de infectare
       a celor care vin în contact cu aceşti indivizi. AgHBe apare în decurs de o săptămână de la apariţia
       AgHBs şi în cazurile acute dispare înaintea acestuia. De obicei remanenţa lui în ser este de 3-6
       săptămâni .
              2;4
       Dispariţia AgHBe în hepatita acută se asociază în mod obişnuit cu un declin al valorilor transaminazelor
         194
   189   190   191   192   193   194   195   196   197   198   199