Page 193 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 193

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          11
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                  MARKERI VIRALI




        - anticorpii monoclonali proveniţi de la şoarece administraţi la unii pacienti în scop diagnostic sau
        terapeutic .
               1
                                        Bibliografie

        1.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
        2.   Lothar Thomas. Hepatitis B. In Clinical Laboratory Diagnostics - Use and Assessment of Clinical
           Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998,
           1268.
        3.  Wallach J. Afecţiuni hepatobiliare şi pancreatice.  În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura
           Ştiinţelor Medicale, Romania, Ed.7, 2001, 313-317.




                                   11.4 Anti - HBc - IgM

        Informaţii generale
        Anticorpii anti-HBc-IgM apar în ser în timpul proliferării active a virusului hepatitei B. Ei pot fi
        detectaţi în titru ridicat pentru o scurtă perioadă de timp în cursul stadiului acut al bolii, interval
        ce acoperă fereastra serologică, după care scad la niveluri joase, caracteristice fazei de
        convalescenţă . Titrul cel mai mare de anti-HBc-IgM este depistat în săptămânile 2-3 de boală.
                   3
        În majoritatea cazurilor aceşti anticorpi rămân detectabili o perioadă mai mare de 2 luni şi, într-un
        procent redus, mai mult de 1 an, chiar în condiţiile vindecării hepatitei . 2
        Împreună cu anti-HBc pot fi singurii markeri serologici prezenţi după ce AgHBs şi AgHBe au
        dispărut, dar înainte ca anticorpii corespunzători să fi apărut, şi pot diferenţia infecţia acută cu HBV
        de cea cronică.
        Testele de determinare a anticorpilor anti - HBc - IgM se fac împreună cu determinările de antigen
        HBs, pentru identificarea infecţiilor acute cu virusul hepatitei B .
                                                    3
        Anti - HBc - IgM pot fi detectaţi şi în hepatita cronică B, însă aproape întotdeauna în titruri mici.
        În hepatita cronică B prezenţa şi titrul anti - HBc - IgM se corelează cu activitatea inflamatorie a
        bolii. Astfel anti-HBc-IgM pot fi utilizaţi în monitorizarea hepatitei B cronice, iar unii autori consideră
        detectarea anti - HBc - IgM ca un semn favorabil în cursul tratamentului cu interferon .
                                                                    2
        Recomandări pentru determinarea anti - HBc - IgM
        •  diagnosticul hepatitei B acute;
        •  monitorizarea hepatitei B cronice .
                                 2
        Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
                                       1
        Specimen recoltat - sânge venos . 1
        Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                              1
        Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează imediat; dacă
        acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
                                                        1
        Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                1
                                                                           193
   188   189   190   191   192   193   194   195   196   197   198