Page 235 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 235
GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 13
AL LABORATOARELOR SYNEVO MARKERI ANEMIE
13.2 Receptorul solubil al transferinei (sTfr)
Informaţii generale
Preluarea fierului de către celule este mediată prin internalizarea complexelor fier-transferină. Aceste
complexe se leagă de receptorii transferinei situaţi pe faţa externă a membranei plasmatice şi sunt
internalizate cu ajutorul endozomilor care vor elibera în final fierul în citoplasmă . Atunci când o celulă
4
are nevoie de fier creşte exprimarea receptorilor pentru a facilita captarea fierului. Deoarece fierul
este utilizat în principal în sinteza hemoglobinei, 80% din receptorii pentru transferină se găsesc pe
suprafaţa progenitorilor seriei eritroide .
3
Prin clivajul proteolitic al domeniului extracelular rezultă o formă solubilă a receptorului transferinei
care circulă liber în plasmă. Concentraţia serică a sTfr constituie un indicator al statusului fierului în
organism. Astfel, deficitul de fier induce creşterea exprimării receptorilor transferinei pe suprafaţa
celulelor şi indirect a nivelului sTrf, în timp ce supraîncărcarea cu fier generează un efect invers.
Deşi dozarea feritinei serice reprezintă metoda acceptată pentru evaluarea deficitului de fier, totuşi
aceasta reprezintă un reactant de fază acută care creşte în condiţii care nu se corelează cu depozitele
de fier: infecţii, inflamaţii, boli cronice, procese neoplazice. Dimpotrivă, sTfr nu constituie un reactant
de fază acută, iar evaluarea statusului fierului pe baza acestui parametru nu este influenţată de
condiţiile patologice menţionate mai sus .
4
Recomandări pentru determinarea receptorului solubil al transferinei::
• Diagnosticul diferenţial al anemiilor microcitare (creşte în anemiile feriprive, dar nu şi în anemia din
bolile cronice).
• Diagnosticul deficitului de fier la pacienţii cu boli cronice (ex. poliartrită reumatoidă).
• Evaluarea anemiilor atunci când valorile feritinei sunt în limite normale datorită reacţiilor de fază
acută.
• Monitorizarea terapiei cu eritropoietină .
1
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
2
Specimen recoltat - sânge venos . 2
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
2
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
2
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
2
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
2
Stabilitate probă - serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; 6 luni la -20 .
2
Metodă - turbidimetrică . 2
Valori de referinţă 2
Bărbaţi 2,2 - 5,0 mg/L
Femei 1,9 - 4,4 mg/L
Interpretarea rezultatelor
Concentraţiile sTrf sunt invers proporţionale cu depozitele de fier din organism . 4
O creştere >20% peste nivelul de bază în interval de 2 săptămâni de la instituirea terapiei cu
235