Page 239 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 239

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          13
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 MARKERI ANEMIE




        la cel puţin 8 ore după ultima doză de biotină. Nu se recomandă dozarea în cursul tratamentului cu
        metotrexat/leucovorin (interacţionează cu proteina de legare a folatului folosită pentru testare) .
                                                                          7
        Hiperproteinemia marcată >16 g/dL (macroglobulinemia Waldenström) interferă cu testul (formare de
        gel proteic în cupa de testare).




                                        Bibliografie

        1.  Carmel R. Megalobastic Anemias: Disorders of Impaired DNA Synthesis. In Wintrobe’s Clinical
           Hematology. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 11 Ed., 2004, 1367-1388.
        2.  DeMott W, Tilzer L, et al. Hematology.In Laboratory Test Handbook. Lexi-Comp Inc. Jaffe, USA, 3
           Ed., 1994, 545-546.
        3.  Frances Fischbach. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and
           Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 141-143.
        4.  Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory
           Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed.,
           2009, 1238.
        5.  Jacques Wallach. Afecţiuni hematologice. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Ştiinţelor
           Medicale, România, 7 ed., 2001, 503-506.
        6.   Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
        7.   Lothar Thomas. Folates. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical
           laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 431-
           435.









                               13.4 Vitamină B12 (Cobalamină)

        Informaţii generale
        Cobalamina este formată dintr-un tetrapirol plan cu un atom de cobalt central, o grupare nucleotidică
        (5,6-dimetilbenzimidazol) sub nivelul planului şi o parte prostetică deasupra planului. În funcţie de
        gruparea prostetică se identifică mai multe forme de cobalamină: metilcobalamina, care predomină
        în plasmă şi în citoplasmă, adenozilcobalamina, care predomină intramitocondrial, şi ciancobalamina,
        care este un preparat farmacologic stabil care trebuie convertit în alte forme pentru a fi activ metabolic.
        Pentru a fi activă cobalamina trebuie redusă din starea naturală oxidată (Co  sau Co ). Cobalamina
                                                                    2+
                                                              3+
        redusă (Co ) are două roluri cunoscute la om: transformarea metilmalonat CoA în succinil CoA (ca parte
                +
                                                                           239
   234   235   236   237   238   239   240   241   242   243   244