Page 248 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 248

14   MARKERI OSOŞI                    GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




          •   expunere insuficientă la soare;
          •   aport alimentar inadecvat;
          •   deficit de absorbţie a vitaminei D la nivel intestinal (ciroză biliară, sindrom de intestin scurt,
              insuficienţă pancreatică exocrină, boală Crohn, fibroza chistică , boala celiacă);
          •   catabolizare  crescută  a  vitaminei  D  (tratament  cu  barbiturice  şi  anticonvulsivante,
              hiperparatiroidism primar);
          •   pierderi crescute de vitamină D (sindrom nefrotic, dializă peritoneală);
                                                                       3
          •   reducerea activităţii 25-hidroxilazei hepatice secundară unor boli hepatice severe .
       Deficitul  de  vitamină  D  este  mult  mai  frecvent  decât  se  credea  până  acum,  în  special  în  rândul
       adolescenţilor, femeilor şi vârstnicilor. Astfel, numeroase studii au arătat că mai mult de 50% dintre
       vârstnicii instituţionalizaţi şi de asemenea un procent similar de femei care urmează tratament pentru
       osteoporoză prezintă nivele inadecvate de vitamina D. De asemenea persoanele care locuiesc în
       regiunile din latitudinea nordică, cele cu tenul de culoare închisă datorită unui conţinut crescut de
       melanină, cele care datorită unor obiceiuri religioase îşi limitează expunerea la soare, pacienţii obezi
       sau cu boli cronice severe, nou-născuţii din mame cu deficit asociază un risc crescut de a dezvolta
       deficit de vitamina D .
                     2;4
       Tratamentul deficitului de vitamină D constă în administrarea următoarelor preparate:
          -   colecalciferol (vitamina D3); administrarea zilnică timp de 3 luni a 1000 UI determină o
              creştere cu 10 ng/mL a nivelului seric de 25-OH vitamina D;
          -   ergocalciferol (vitamina D2); administrat sub forma unor capsule de 50 000 UI . 5
       În comparaţie cu prevalenţa crescută a deficitului de vitamină D, hipervitaminoza D este rară şi este
       depistată numai în cazurile de expunere prelungită la doze mari de vitamina D. Această condiţie se
       caracterizează clinic prin anorexie, greaţă, vărsături, diaree, hipotonie, nefrolitiază, tulburări de ritm
       cardiac, iar ca modificări ale testelor de laborator se înregistrează hipercalcemie şi hiperfosfatemie
       severe, precum şi valori scăzute ale parathormonului .
                                            4;5
       Recomandări pentru determinarea 25-0H vitaminei D
       - diagnosticul deficitului de vitamină D;
       - diagnosticul diferenţial al cauzelor de rahitism şi osteomalacie;
       - monitorizarea terapiei de substituţie cu vitamina D;
       - diagnosticul hipervitaminozei D .
                              4
       Specimen recoltat - sânge venos .
                               1
       Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator .
                                                             1
       Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare . 1
       Volum probă - minim 1 mL ser . 1
       Cauze de respingere a probei
       • specimen hemolizat
       • specimen icteric, lipemic
       • specimen contaminat bacterian .
                              1
       Stabilitate probă - serul separat este stabil 7 zile  la 2-8ºC şi timp îndelungat la -20ºC. Nu decongelaţi/
       recongelaţi .
              1
         248
   243   244   245   246   247   248   249   250   251   252   253