Page 299 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 15
AL LABORATOARELOR SYNEVO MARKERI BOLI AUTOIMUNE

În lupusul eritematos sistemic (LES) prevalenţa FR este de 50%; a fost descrisă o corelaţie semnificativă
între prezenţa FR din clasa IgG şi lipsa afectării rinichiului, în timp ce o corelaţie moderată a fost
observată între prezenţa FR din clasele IgM şi IgA şi manifestările renale (FR din clasa IgG activează
mai puţin complementul decât FR din clasa IgM) .
7
Deşi numele o sugerează, FR nu este patognomonic pentru poliartrita reumatoidă şi nici măcar
strict pentru afecţiunile reumatologice. Aproximativ 5% din populaţia sănătoasă poate prezenta
seropozitivitate pentru FR, iar acest procent creşte o dată cu înaintarea în vârstă .
6
Recomandări pentru determinarea FR IgM, IgA - utilitate în diagnosticul diferenţial al diverselor
tipuri de artrite şi în stabilirea prognosticului acestora . 4
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) . 3
Specimen recoltat - sânge venos . 3
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
3
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
3
Volum probă - minim 1 mL ser .
3
Cauze de respingere a probei
• specimen hemolizat;
• specimen icteric, lipemic,
• specimen contaminat bacterian .
3
Stabilitate probă - serul separat este stabil 7 zile la 2-8ºC şi timp îndelungat la -20ºC. Nu decongelaţi/
recongelaţi .
3
Metodă - ELISA .
3
Valori de referinţă
RF IgM: <20 UI/mL
RF IgA: <20 U/mL .
3
Limite şi interferenţe
Absenţa factorului reumatoid nu exclude diagnosticul de poliartrită reumatoidă, în special dacă s-a
efectuat o singură determinare. Un marker mai sensibil şi mai specific sunt anticorpii anti-CCP . 2
Deşi nivelul anticorpilor poate înregistra o scădere în urma tratmentului, FR nu prezintă importanţă
pentru monitorizarea eficienţei terapeutice .
5
După unele vaccinări se poate înregistra o creştere tranzitorie a factorului reumatoid . 1

Bibliografie

1. Carlos Albertos von Mühlen, Robert M. Nakamura. Clinical and Laboratory Evaluation of
Systemic Rheumatic Diseases. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory
Methods, Saunders-Elsevier, 21st Edition, 8, 922.
2. Francesco Dati & Erwin Metzmann. Autoimmune Diseases. In Proteins Laboratory Testing and
Clinical Use, Media Print Taunusdruck GmbH, Frankfurt am Main; 2005, 214, 225-226.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Rheumatoid

299