Page 338 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2

15 MARKERI BOLI AUTOIMUNE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Glutamic Acid
Decarboxylase (GAD) Autoantibody. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
3. Lothar Thomas. Insulin, C-peptide, proinsulin. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and
Assessment of Clinical LaboratoryResults. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main,
Germany, 1 Ed., 1998, 153-154.
4. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Glutamic Acid Decarboxylase
(GAD65) Antibody Assay Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet
Communication.
5. Mukhtar I. Khan, Ruth S. Weinstock. Carbohydrates. In Henry’s clinical diagnosis and
management by laboratory methods, Ed., 2007, 185-191.
6. Savola Kaisa. Role of IA2 antibodies in clinical and preclinical type 1 diabetes. Acta Univ.Oul. D
597,2000.

15.4.4 Anticorpi anti-insulină (IAA)

Informaţii generale
Patogeneza diabetului zaharat insulino-dependent este caracterizată printr-o lungă perioadă
subclinică în care autoanticorpii circulanţi faţă de antigenele tisulare sunt asociaţi cu evoluţia bolii în
celulele pancreatice. În istoria naturală a diabetului zaharat, procesul de distrugere a celulelor beta
înregistrează 5 faze:
1. existenţa predispoziţiei genetice;
2. pozitivarea autoanticorpilor;
3. răspuns anormal al insulinei la testul de toleranţă la glucoză i.v.;
4. test patologic de toleranţă la glucoza administrată oral;
5. diabet clinic manifest.
Majoritatea cazurilor de diabet tip 1 apar sporadic, în absenţa unui istoric familial pozitiv. Concordanţa
pentru diabetul de tip 1 la gemenii monozigoţi este între 30% şi 50%. De aceea se consideră că factorii
de mediu joacă rol important în dezvoltarea diabetului, având o acţiune de declanşare a procesului
autoimun .
6
Dezvoltarea diabetului zaharat de tip 1 autoimun este însoţită de apariţia anticorpilor faţă de o varietate
de antigene ale celulelor insulare pancreatice, inclusiv insulina . La copiii diabetici aceştia se găsesc
1
în proporţie de 50-70%, pe când la pacienţii adulţi doar într-un procent de 20-30% . O dată ce diabetul
5
devine clinic manifest, nivelul anticorpilor anti-insulină scade la titruri joase până la nedetectabil.
Pe de altă parte, tratamentul diabetului zaharat presupune aproape în mod invariabil (în tipul 1) sau

338