Page 88 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 88

9  MARKERI ENDOCRINI                  GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       • după-amiaza orele 16-20:  64-327 nmol/L;
       • după stimulare: creştere >20 µg/dL (>552 nmol/L) sau o creştere de cel puţin 3x faţă de nivelul
       bazal;
       • după supresie: <5 µg/dL (<138 nmol/L) sau <50% faţă de nivelul bazal (ora 8 a.m.).
       Factori de conversie: nmol/L x 0.03625 = µg/dL;  µg/dL x 27.586 = nmol/L.
       Limita de detecţie - 0.5 nmol/L (0.018 μg/dL) .
                                       8
       Interpretarea rezultatelor
       Testul de supresie cu doze mici de dexametazonă  este un test de bază pentru excluderea sindromului
       Cushing şi pentru identificarea cazurilor ce necesită investigaţii suplimentare. Pacienţii cu sindrom
       Cushing, indiferent de cauză, prezintă aproape întotdeauna o lipsă a supresiei.
       Rezultate fals pozitive se pot obţine în boli acute sau cronice, alcoolism, depresie, precum şi în cazul
       utilizării unor medicamente: estrogeni, fenitoin, fenobarbital, primidonă.
       Testul de supresie cu doze mari de dexametazonă  este folosit pentru diferenţierea bolii Cushing
       asociată cu tumori hipofizare (în care se observă doar o rezistenţă relativă la feedback-ul negativ
       produs de dexametazonă) de tumorile suprarenaliene sau producţia ectopică de ACTH (de regulă
       rezistenţă completă - lipsa supresiei).
       Limite şi interferenţe
       Deoarece creşteri şi scăderi episodice ale concentraţiei de cortizol apar atât la pacienţi cu boala
       Cushing sau cu producţie ectopică de ACTH, cât şi la persoanele normale, aceasta trebuie măsurată
       în cel puţin două zile diferite .
                          3
       În sarcină pot apărea valori crescute de cortizol .
                                        1
       • Medicamente
       Creşteri:  anticonvulsivante,  aspirină,  atropină,  benzodiazepine,  clomipramină,    corticotropină,
       contraceptive  orale,  cortizon,  diazoxid,  diclofenac,  estrogeni,  furosemid,  gemfibrozil,  gliburid,
       hidrocortizon,  insulină,  interferon  (gama),  litiu,  metadonă,  metoxamină,  metoclopramid,  naloxon,
       ranitidină, spironolactonă, vasopresină .
                                  2
       Scăderi: aminoglutetimid, barbiturice, beclometazonă,  danazol, dexametazonă, efedrină, fenitoin,
       indometacin, ketoconazol, labetalol, levodopa, carbonat de litiu, magneziu, metilprednisolon, morfină,
       nifedipină, oxazepam, pravastatin, prednisolon, rifampicină, sumatriptan, trimipramină .
                                                                   2
       • Interferenţe analitice
       Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente
       următoarele:
       - tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se
       facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
       - titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidină şi anti-ruteniu .
                                                       8
                                      Bibliografie
       1.   Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests.
          Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 390-391.
       2.   Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered
          Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins,
          USA, 8 Ed., 2009, 1234.
       3.   Henry John Bernard. Evaluation of endocrine function. In Clinical Diagnosis and Management by

         88
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93