Page 146 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 146

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       cu mastocitoză. De asemenea activarea mastocitară duce la sinteza şi secreţia de factori de creştere
       şi citokine, incluzând  MIP 1-α, BFGF, NGF, TNF, GM-CSF, VEGF, IL1-6, 8-10, 13,16 .
                                                                  4,5
       Studiile efectuate au arătat că multe aspecte ale dezvoltării mastocitelor sunt reglate în mod critic
       de SCF (Stem Cell Factor), mecanismul prin care acesta promovează supravieţuirea mastocitelor
       fiind  inactivarea  factorului  de  transcripţie  FOXO3a  şi  reducerea  fosforilării  ţintei  sale,  o  proteină
       proapoptotică Bim .
                   5
       Kit, receptorul pentru SCF, este o tirozin kinază tip III transmembranară, care aparţine aceleeaşi
       subfamilii  ca  şi  receptorii  PDGF,  Flt3  şi  M-CSF.  Kit  este  exprimat  de  celulele  progenitoare
       hematopoietice, celulele pacemaker gastrointestinale, melanocite şi celulele germinale. Kit scade de
       pe suprafaţa celulelor progenitoare pe măsură ce acestea se diferenţiază, mastocitele reprezând o
       excepţie de la acest fenomen, ele menţinând expresia de suprafaţă a Kit la nivele ridicate în stadiul
       de celule mature . Stimularea Kit de către ligandul său, SCF, duce la dimerizarea sa şi activarea
                   4;5
       activităţii sale tirozin kinazice intrinseci. Reziduuri specifice de tirozină se autofosforilează, ceea ce
       are ca urmare activarea unor căi de semnalizare în aval, incluzând calea Ras/Erk şi calea PI3-kinazei.
       Domeniul care reglează activitatea proteinei Kit este domeniul de activare A loop . Kit exercită funcţii
                                                                6
       critice în biologia celulelor germinale feminine şi masculine, reglând ovogeneza, foliculogeneza şi
       spermatogeneza . 4
       Kit este codificat de c-Kit, localizată pe cromozomul 4 (q11-12) . Mutaţii ce duc la pierderea funcţională
                                                  4
       a Kit duc la defecte în hematopoieză, melanogeneză şi gametogeneză, spre exemplu piebaldismul, o
       afecţiune a pigmentării autosomal dominantă caracterizată prin prezenţa de porţiuni de piele şi păr albe.
       Mutaţiile missense c-Kit pot să apară în exonul 11 (care codifică regiunea juxtamembranară), găsite
       predominant in tumori stromale gastrontestinale, sau in exonul 17 (care codifică regiunea activatoare
       a domeniului kinazic A loop). Un tip de mutaţie frecvent apărută în exonul 17 este la nivelul codonului
       816, mutaţie găsită în câteva malignităţi umane, incluzând leucemia acută mieloidă, mastocitoză,
       tumori ale celulelor germinale, limfomul sino-nazal cu celulă NK/T, teratoame intracraniale. Aceste
       mutaţii în codonul 816 duc la substituţia acidului aspartic cu valina, tirozina, fenilalanina, asparagina
       sau histidina .
                5;7
       Mutaţiile  Asp816  în  c-Kit  (activatoare)  se  asociază  cu  activarea  constitutivă  a  tirozin  kinazei  şi
       promovează autofosforilarea ligand-independentă a receptorului, conferind mastocitelor activate un
       avantaj de supravieţuire faţă de celulele normale. Cea mai comună mutaţie a c-Kit  este substituţia
       acidului aspartic cu valina, D816V, mecanismul prin care mutanta oncogenică „semnalizează” fiind
       numai parţial cunoscute .  Mutaţia D816V este întâlnită la >80% din pacienţii cu mastocitoză sistemică
                       6
       şi poate reprezenta o potenţială ţintă terapeutică . 6
       Heterogenitatea clinică nu poate fi explicată prin existenţa aceleeaşi mutaţii la majoritatea pacienţilor.
       Astfel,  cel  puţin  la  unii  pacienţi,  una  sau  mai  multe  mutaţii  adiţionale  independente  în  celulele
       progenitoare CD34+ sau în alte celule ar putea constitui baza moleculară responsabilă pentru fenotipul
       bolii. Nu există încă dovezi că mutaţia D816V trece de la o generaţie la alta .
                                                            4
       Au fost identificate şi alte mutaţii ce pot juca un rol în etiologia mastocitozei la unii pacienţi, cum
       ar fi V560G (în domeniul juxtamembranar al Kit) detectată în leucemia mastocitară, D816Y, D816F,
       D816H, precum şi E839K (mutaţie inactivatoare) în câteva cazuri raportate de mastocitoză la copii
       şi mutaţia rară a liniei germinale F522C, căile semnalizării intracelulare responsabile de oncogeneză


         146
   141   142   143   144   145   146   147   148   149   150   151