Page 201 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

Prin secvenţierea întregii gene CYP21A2 pot fi depistate mutaţii rare: de exemplu mutaţiile V304M şi
G375S au fost depistate la femei cu hiperandrogenism care nu prezentau nici unul dintre genotipurile
asociate în mod obişnuit cu sindrom adrenogenital prin deficit de 21-hidroxilază .
7
Deficitul de 11ß-hidroxilază este al doilea defect întâlnit în biosinteza de hormoni steroizi fiind
responsabil de 5-8% din cazurile de sindrom adrenogenital (incidenţă de 1:100 000 nou- născuţi).
În cazul acestui defect enzimatic este blocată transformarea 11-deoxicortizolului în cortizol şi cea
a DOC în corticosteron şi, consecutiv, în aldosteron. Spre deosebire de deficitul de 21-hidroxilază,
această formă nu asociază pierdere de sare însă virilizarea feţilor de sex feminin (XX) poate fi la fel
de severă. Activitatea reninei plasmatice este adesea suprimată de nivelurile crecute de DOC care
determină retenţie hidrosalină. Din acest motiv, aproximativ două treimi din pacienţi manifestă precoce
hipertensiune arterială.
Nivelurile crescute ale tensiunii arteriale împreună cu cele ale DOC şi 11-deoxicortizolului facilitează
diferenţierea clinică între deficitul de 11-hidroxilază şi cel de 21-hidroxilază. Tratamentul substitutiv
cu glucocorticoizi normalizează nivelurile DOC şi activitatea reninei plasmatice (hiperaldosteronism
remediabil cu glucocorticoizi).
Există şi o formă de boală cu debut tardiv asemănătoare clinic cu forma non-clasică de 21-
hidroxilază.
Gena care codifică 11-hidroxilaza - CYP11B1 – este localizată pe cromozomul 8q21, la 40 kb distanţă
de o genă înalt omoloagă - CYP11B2 – corespunzătoare aldosteron sintazei. Deşi a fost descris un
cluster de mutaţii la nivelul exonilor 2, 6, 7 şi 8, studiile au arătat că mutaţiile inactivatoare CYP11B1
sunt distribuite la nivelul întregii regiuni codante, ceea ce face ca strategia de testare să includă
secvenţierea întregii gene. Majoritatea mutaţiilor sunt missens cu afectarea cadrului de citire şi apariţia
prematură a codonului stop. În plus au fost descrise şi gene himerice, rezultate ca urmare a crossing-
over-ului inegal între CYP11B1 şi CYP11B2, care suprimă complet funcţia 11-hidroxilazei 2;3;9;11 .
La evreii de origine marocană, unde prevalenţa acestui defect este relativ crescută (1 la 5000-7000
naşteri de feţi vii), este prezentă aproape întotdeauna aceeaşi mutaţie R448H în exonul 8: substituţia
argininei cu histidina la nivelul codonului 448 care afectează activitatea enzimatică .
13
Deficitul de 3ß-hidroxisteroid dehidrogenază constituie o formă rară de sindrom adrenogenital
(<1% din cazuri) caracterizată prin niveluri crescute de pregnenolon, 17-OH pregnenolon, DHEA şi
prin niveluri scăzute ale tuturor celorlalţi steroizi suprarenalieni.
La om sunt descrise două izoenzime ale 3ß-hidroxisteroid dehidrogenazei, care diferă doar prin 23
aminoacizi, codificate de genele HSD3B1 şi, respectiv, HSD3B2 ce se exprimă în ţesuturi diferite.
Astfel, HS23B2 se exprimă la nivelul suprarenalelor şi gonadelor, în timp ce HSD3B1 se exprimă în
placentă, la nivel cutanat, precum şi în alte ţesuturi periferice şi, de obicei, rămâne intactă în sindromul
adrenogenital.
Pacienţii cu forma clasică de boală vor prezenta manifestări ale deficitului de glucocorticoizi, asociate
sau nu cu pierdere de sare. Băieţii prezintă o masculinizare incompletă; se înregistrează variaţii
fenotipice, de la hipospadias până la pseudohermafrodism masculin. Fetiţele pot fi normale sau pot
prezenta virilizare uşoară. A fost descrisă şi o formă de boală cu debut tardiv asociată cu manifestări
similare sindromului ovarelor polichistice (hirsutism, oligomenoree şi infertilitate) 3;4;9 .
Gena HSD3B2 are o lungime de 8 kb şi este localizată pe cromozomul 1 în regiunea p11-13. Au fost

201