Page 379 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

afecta orice organ. Totuşi, datorită prevalenţei mari a infecţiei în populaţie, este posibil ca multe din
evenimentele raportate să constituie doar o asociere întâmplătoare cu pneumonia. Printre manifestările
extrapulmonare se numără: erupţii cutanate tranzitorii, sindrom Stevens-Johnson, sindrom Raynaud,
complicaţii cardiace (aritmii, modificări EKG - tulburări de conducere, insuficienţă cardiacă congestivă),
neurologice (encefalită, meningită aseptică, meningo-encefalită, mielită transversă, disfuncţie de
trunchi cerebral, sindrom Guillain-Barré, neuropatii periferice, vasculită SNC), musculo-scheletale
(poliatralgii, artrită), renale, hematologice (cazuri rare de anemie aplastică) .
5
Cultivarea microorganismului din secreţii respiratorii sau fluide biologice ar trebui să reprezinte metoda
“gold-standard” pentru diagnostic. Cu toate acestea, cultura necesită o procedură laborioasă şi medii
specializate, nefiind disponibilă în majoritatea laboratoarelor de microbiologie.
Sensibilitatea şi specificitatea înaltă a testelor de biologie moleculară (de exemplu, metoda real-
time PCR) care detectează ADN-ul specific M. pneumoniae în spută, exsudat nazofaringian, aspirat
traheal, lichid de lavaj bronho-alveolar sau spălătură bronşică indică faptul că acestea pot sta la baza
unui diagnostic rapid şi specific. Sensibilitatea cea mai mare se obţine în cazul probelor de spută.
Testele PCR pot fi utilizate în orice etapă a infecţiei, inclusiv în cele precoce când reacţiile serologice
sunt negative .
4;5
La unii pacienţi cu afecţiuni neurologice (encefalită, accident vascular ischemic), însoţite sau nu de
manifestări respiratorii, a fost posibil să se izoleze M. pneumoniae ADN în LCR demonstrând că
patogenul este capabil să penetreze bariera hematoencefalică şi să invadeze direct SNC; în alte
cazuri cu serologie sugestivă pentru o infecţie recentă cu M. pneumoniae şi tulburări neurologice nu
a fost detectat ADN-ul specific, dovedind implicarea unor mecanisme imunologice, post-infecţioase în
apariţia complicaţiilor neurologice .
2
Izolarea ADN-ului pentru M. pneumoniae din sânge este limitată la cazurile de infecţie cu manifestări
sistemice importante .
3
Recomandări pentru determinarea Mycoplasma pneumoniae – ADN - detectarea infecţiilor
pulmonare şi posibil a altor complicaţii extrapulmonare 3;4;5 .
Pregătire pacient - nu este necesară .
3
Specimen recoltat – a) exsudat faringian sau nazofaringian; b) lichid obţinut prin spălătură bronşică
sau lavaj bronho-alveolar, aspirat traheal sau bronşic, spută; c) sânge EDTA; d) lichid cefalo-rahidian
recoltat prin puncţie lombară .
3
Recipient de recoltare - a) tampon uscat (fără mediu de transport); b), d) recipient steril; c) vacutainer
ce conţine EDTA ca anticoagulant .
3
Cantitate recoltată – b), d) minimum 2 mL; c) cât permite vacuumul .
3
Prelucrare necesară după recoltare – nu este necesară .
3
Cauze de respingere a probei - cantitate insuficientă pentru analiză; contaminarea specimenului;
specimene prea vechi .
3
Stabilitate probă - probele sunt stabile 48 ore la 2-4°C înainte de extracţia acizilor nucleici .
3
Metodă - Real-time PCR Light-Cycler: reacţie de polimerizare în lanţ cu detecţie în timp real a
produsului PCR acumulat, prin măsurarea fluorescenţei emise (test calitativ) .
3
Valori de referinţă - Mycoplasma pneumoniae - ADN nedetectabil . 3
Limita de detecţie - 200 copii/mL .
3
379