Page 418 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 418

19   ANALIZĂ CROMOZOMIALĂ             GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       procent al produşilor de concepţie aneuploizi poate fi “salvat” şi da naştere la un făt viabil. În cazul
       monosomiei  “salvarea“  este  realizată  prin  duplicarea  singurului  cromozom  existent,  rezultând  o
       pereche de cromozomi cu izodisomie uniparentală (două copii ale aceluiaşi cromozom moştenit de la
       un părinte). Acest mecanism este exemplificat de o serie de comunicări din literatură în care un copil
       afectat de fibroză chistică era homozigot pentru mutaţia ΔF508, deşi analiza moleculară a ambilor
       părinţi a arătat că doar unul dintre aceştia era purtător al mutaţiei. Explicaţia a fost că produsul de
       concepţie a prezentat o monosomie 7 ce fost “salvată” prin duplicarea cromozomului existent care,
       întâmplător, era purtător al mutaţiei pentru fibroza chistică. O situaţie similară este posibilă în cazul
       trisomiei. Cele mai multe trisomii nu sunt viabile, dar dacă unul din cei trei cromozomi este eliminat,
       rezultă o disomie pentru acea pereche de cromozomi, cu următoarele posibilităţi:
       - pierderea unui cromozom va da naştere, în două treimi din cazuri, la o pereche de cromozomi, în
       care unul are provenienţă maternă şi celălalt paternă (heterodisomie biparentală);
       -  în  o  treime  din  cazuri  va  rezulta  o  pereche  de  cromozomi  care  provin  de  la  acelaşi  părinte
       (heterodisomie uniparentală).
       În această situaţie este important momentul în care survine eroarea de diviziune. Astfel, o nondisjuncţie
       apărută în prima diviziune meiotică va genera o heterodisomie uniparentală (2 cromozomi omologi
       heterozigoţi proveniţi de la acelaşi părinte), în timp ce o nondisjuncţie în cea de a doua diviziune va
       rezulta într-o izodisomie uniparentală (două copii ale unui singur cromozom) – vezi figura 19.1.2.
                    Pereche de cromozomi paterni  Pereche de cromozomi materni





                        ă
               Disomie uniparental patern ă          Disomie uniparental matern ă
                                                              ă
              Heterodisomie  Isodisomie            Heterodisomie  Isodisomie
                                                                sau
                          sau
                                      Cele patru combinaţii
                                       normale posibile
                 Fig. 19.1.2  Tipuri de disomie uniparentală produse de erori de diviziune
             (Adaptare după Uniparental Disomy; Gene Reviews www.be-md.ncbi.nlm.nih.gov)
       Deşi se credea ca a avea o pereche de cromozomi este suficient, datele actuale arată că, în unele
       cazuri, este necesar ca perechile să conţină un cromozom de provenienţă maternă şi unul paternă.
       Problemele  de  disomie  uniparentală  vs  biparentală  ca  şi  de  isodisomie  vs  heterodisomie  au  o
       importanţă majoră pentru fenomenul de amprentare (exprimarea diferenţiată a genelor în funcţie de
       originea lor parentală) .
                      1
       Aneuploidii autozomale
       Cea mai obişnuită cauză de retard mental, având o incidenţă de 1 la 700 naşteri, este trisomia 21 sau
       sindromul Down. Nou-născutul cu trisomie 21 are lungime şi greutate mai mică decât parametrii vârstei

         418
   413   414   415   416   417   418   419   420   421   422   423