Page 557 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 557
GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 21
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE MICROBIOLOGIE
În 10 – 20% din cazuri, endometritele acute pot evolua cu bacteriemie.
Endometritele cronice (asociate cu endocervicite şi salpingite) pot fi determinate de C. trachomatis
(prin propagare ascendentă) sau Mycobacterium tuberculosis (pe cale hematogenă).
Inflamaţia epiteliului endotubar sau a trompei în general (salpingita) poate fi produsă de:
- M. tuberculosis, N. gonorrhoeae, C.trachomatis – prin propagare intracanaliculară;
- flora aero – anaerobă vaginală (în endometrite postabortum sau postpartum);
- inflamaţia mezosalpinxului şi a peritoneului ce acoperă ligamentul larg: anexita.
Deoarece localizarea anatomică precisă a infecţiei este greu de stabilit, se utilizează denumirea de
boală inflamatorie pelvină (diagnostic laparoscopic) .
2
Diagnosticul infecţiilor genitale înalte
Recoltarea produsului patologic se realizează prin introducerea unui cateter sau a unei sonde
sterile în cavitatea uterină, la care se adaptează o seringă sterilă şi se aspiră lichid endometrial;
apoi se ataşează la seringă un ac steril, se protejează vârful acului cu un tampon de vată steril, se
îndepărtează bulele de aer, se obturează vârful acului cu un dop de cauciuc şi se trimite la laborator
în cel mai scurt timp.
În endometritele postpartum sau postabortum se efectuează şi hemoculturi pe medii aerobe şi
anaerobe.
În boala inflamatorie pelvină la care se suspectează infecţia cu C. trachomatis se poate recurge la
examen serologic.
Pentru diagnosticul bacteriologic al tuberculozei genitale se recoltează sânge menstrual sau mucoasa
uterină chiuretată în perioada premenstruală . În cadrul laboratoarelor Synevo nu se prelucrează
2
produse patologice pentru depistare BK.
Probele primite la laborator:
• se examinează microscopic pe frotiuri colorate Gram şi Giemsa;
• se însămânţează pe medii de cultură: agar Columbia cu 5% sânge de berbec (o placă pentru
incubare aerobă şi una pentru incubare anaerobă) şi agar Mac Conkey .
2,3
Speciile bacteriene izolate se identifică până la nivel de specie şi se efectuează antibiograma. Testarea
sensibilităţii la antibiotice nu se efectuează în cazul germenilor anaerobi .
3
Bibliografie
1. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Genital tract infections. In Bailey and Scott’s
Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002, 939-953.
2. Dumitru Buiuc. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului genital feminin. În Tratat de
Microbiologie Clinică. Dumitru Buiuc, Marian Neguţ, Medicală, România,1 ed. 1999, 304-318,
672 - 675.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
557