Page 87 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

IndicaŃii - în combinaŃie cu hematocritul şi concentraŃia de hemoglobină, numărul de eritrocite este util în detectarea şi
monitorizarea anemiei şi eritrocitozei/policitemiei.
Metodă de determinare - eritrocitele sunt numărate de analizorul automat în timpul trecerii acestora printr-un orificiu
prin care sunt dirijate într-un singur rând prin metoda de focusare hidrodinamică 4;6-8;9;14;16;19 .
Valori de referinŃă - valori diferite în funcŃie de vârstă şi sex (vezi anexa 7.1.1); se exprimă în număr de eritrocite
3
12
9
x10 /µL (mm ) sau număr de eritrocite x10 /L .
6
SemnificaŃie clinică
Numărul de eritrocite ca singur parametru are valoare diagnostică mică; o evaluare corectă a masei de eritrocite a
organismului poate fi obŃinută doar în corelaŃie cu hematocritul. Numărul de eritrocite este influenŃat de modificările
volumului plasmatic, ca de exemplu în sarcină sau în tulburări ale echilibrului hidro-electrolitic 4;6;14 .
1. Scăderea numărului de eritrocite: determină anemie. Anemia este definită din punct de vedere funcŃional printr-o
masă eritrocitară insuficientă pentru asigurarea unei cantităŃi adecvate de oxigen Ńesuturilor periferice. În practică, se
consideră anemie atunci când concentraŃia de hemoglobină, hematocritul şi/sau numărul de eritrocite sunt sub valorile
de referinŃă . Diagnosticul este dificil dacă doar unul din parametri este sub valorile limită; în acest caz hemograma
7
trebuie monitorizată în continuare pentru stabilirea unui diagnostic corect.
În anemia acută datorată hemoragiei, numărul de eritrocite şi concentraŃia de hemoglobină rămân nemodificate în
primele ore datorită pierderii concomitente de plasmă; ele încep să scadă pe măsură ce se produce corecŃia deficitului
volemic.
În anemiile cronice volumul sanguin este aproape normal prin creşterea compensatorie a volumului plasmatic, iar
numărul de eritrocite şi hematocritul sunt de obicei scăzute. Totuşi, în condiŃiile asociate cu microcitoză marcată
(anemie feriprivă severă, talasemie), numărul de eritrocite poate rămâne în limite normale sau poate fi chiar crescut.
Anemia relativă este o condiŃie caracterizată prin masă normală de eritrocite, dar cu volum sanguin crescut prin
creşterea volumului plasmatic, ca de exemplu în sarcină, splenomegalie masivă. În această situaŃie proteinele totale
plasmatice sunt la limita inferioară a normalului, spre deosebire de anemia cronică în care proteinele totale sunt în
19
limite normale .
Pentru a identifica cauza anemiei, informaŃiile privind istoricul bolii şi examinarea fizică trebuie integrate cu câteva teste
de laborator cheie, cum ar fi determinarea numărului de reticulocite, indicilor eritrocitari, examinarea frotiului de sânge
colorat şi eventual a măduvei osoase. PrezenŃa altor anomalii hematologice (trombocitopenie, anomalii ale
leucocitelor) orientează diagnosticul spre o posibilă insuficienŃă medulară datorată anemiei aplastice, unei boli
hematologice maligne sau dislocării măduvei osoase prin procese patologice de cauză extrahematologică.
Pancitopenia poate apărea şi ca urmare a distrucŃiei periferice sau sechestrării celulare prin hipersplenism.
2. Creşterea numărului de eritrocite (concentraŃiei de hemoglobină şi/sau hematocritului) determină eritrocitoză.
Eritrocitoza poate fi rezultatul creşterii masei eritrocitare totale (policitemie/eritrocitoză absolută) ori poate fi consecinŃa
reducerii volumului plasmatic (eritrocitoză relativă/falsă) .
14

14
Clasificarea eritrocitozei
A. Eritrocitoză/policitemie relativă (peudoeritrocitoză): hemoconcentraŃie; sindromul Gaisbıck.
B. Policitemie (eritrocitoză absolută)
1.Policitemie primară: policitemia vera; policitemia primară familială.
2.Policitemie secundară:
a. Secundară scăderii oxigenării tisulare (eritrocitoză fiziologică/hipoxică):
eritrocitoză de altitudine;
boli pulmonare: cord pulmonar cronic; hipertensiune pulmonară primară;
boli congenitale de cord cianogene;
sindroame de hipoventilaŃie: hipoventilaŃie alveolară primară; sindromul Pickwick; apneea
de somn;
hemoglobine anormale: ereditare/dobândite (medicamente, substanŃe chimice, fumat:
carboxihemoglobină);
policitemia familială.
b. Secundară producŃiei aberante de eritropoietină (eritrocitoză nefiziologică):
boli renale: carcinomul renal şi alte tumori renale; rinichiul polichistic; rinichiul în
potcoavă; hidronefroză; stenoză de arteră renală;
carcinomul hepatocelular şi alte tumori hepatice;
tumori vasculare cerebeloase;
leiomiomul şi tumori fibroide uterine;