Page 92 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

IV. Defecte ale sintezei ADN induse toxic/medicamentos:
Antagonişti purinici (6-mercaptopurină, 6-tioguanină, azatioprină).
Antagonişti pirimidinici (citozinarabinozidă).
Hidroxiuree.
AgenŃi alchilanŃi (ciclofosfamidă).
Zidovudină (AZT).
Arsenic.
V. Cauze diverse: eritroleucemie, leucemie acută mieloidă, sindrom mielodisplazic .
3;7

7
Anemiile macrocitare non-megaloblastice nu au un mecanism patogenic comun; ele reprezintă anemiile macrocitare
în care precursorii eritroizi medulari sunt normali; sinteza ADN nu este afectată; VEM este de obicei, uşor crescut (100
– 110 fL).
Clasificarea anemiilor macrocitare non-megaloblastice
7
I. Asociate cu eritropoieză accelerată: anemia hemolitică şi posthemoragică.
II. Alcoolism (creşterea medie este ~5 fL, adică 5-10% peste valoarea medie a subiecŃilor de control;
normalizarea VEM se produce după 3-4 săptămâni de abstinenŃă); VEM reprezintă un test screening util pentru
depistarea alcoolismului ocult.
III. Boli hepatice.
IV.Sindroame mielodisplazice.
V. Anemia mieloftizică.
VI. Anemia aplastică.
VII. Anemia sideroblastică dobândită.
VIII. Anemia diseritropoietică ereditară (tipurile I şi III).
IX. Anemia Diamond-Blackfan.
X. Hipotiroidism.

InterferenŃe
1. PrezenŃa de dublă populaŃie eritrocitară (micro- şi macrocitară, când se asociază anemia feriprivă cu anemia
megaloblastică) poate determina un VEM normal. În această situaŃie RDW este >15, pe histograma efectuată de
analizorul automat se observă aspectul caracteristic de “curbă cu două cocoaşe”, iar confirmarea prezenŃei dublei
populaŃii eritrocitare se face prin examinarea frotiului de sânge. Dubla populaŃie este caracteristică pentru anemiile
sideroblastice (o populaŃie microcitară hipocromă şi una relativ normocitară) şi anemiei feriprive după începerea
terapiei de substituŃie cu fier.
2. VEM fals crescut: reticulocitoză marcată (>50%), leucocitoză marcată (>50000/µL) hiperglicemie marcată (>600
mg/dl), prezenŃa de aglutinine la rece, intoxicaŃia cu metanol (şi, în consecinŃă creşte Hct, iar CHEM scade).
3. VEM fals scăzut: hemoliză in vitro, prezenŃa de eritrocite fragmentate, excesul de EDTA.
4. Dacă pragul inferior al analizorului este fixat prea sus, este calculat un VEM mai mare deoarece eritrocitele mai mici
nu sunt măsurate, iar dacă pragul superior este prea mare sunt măsurate şi leucocitele, iar VEM este crescut 4;6;8;15;18 .

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) - este o măsură a conŃinutului mediu de hemoglobină pe eritrocit.
Metoda de determinare - HEM este calculat de analizorul automat conform formulei:
Hb(g/dL) x 10
HEM = --------------------
Nr.Er.(x10 /µL)
6
Valori de referinŃă - HEM se exprimă în picograme (pg/10 g). Valorile normale la adult sunt 26–34 pg sau 0.4-0.53
-12
fmol (valori mai mari la nou-născut; vezi anexa 7.1.1).
SemnificaŃie clinică - în majoritatea anemiilor HEM se corelează cu VEM, astfel anemiile microcitare sunt de obicei
hipocrome (uneori hipocromia poate preceda microcitoza), cele normocitare sunt de obicei normocrome, iar condiŃiile
care cresc HEM determină în general, dacă nu întotdeauna, VEM crescut, deoarece conŃinutul eritrocitar normal de Hb
este ~95% din concentraŃia de Hb maxim posibilă (anemiile macrocitare, anemia regenerativă observată de exemplu în
timpul substituŃiei cu fier a anemiei feriprive, la nou-născut).
InterferenŃe
1. Hiperlipidemia, leucocitoză >50000/µL determină HEM fals crescut (Hb fals crescută).
2. ConcentraŃie crescută de heparină determină HEM fals crescut.
3. PrezenŃa aglutininelor la rece determină HEM fals crescut 4;6;8;15;18 .