Page 95 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

• Tratamentul cu eritropoietină: o creştere uşoară a numărului de Rt apare după 24 ore (cu eliberarea din maduvă
de Rt imature, mari, cu conŃinut mare de ARN), nivelul maxim este atins după 4-6 zile, iar normalizarea survine
după 8-10 zile.
• Aplazia medulară indusă de medicamente citotoxice: o creştere a numărului de Rt poate precede alŃi parametri
hematologici cu câteva zile.
2. Număr scăzut de reticulocite (reticulocitopenia): apare în anemii non-regenerative, cum ar fi deficitul de
fier/folat/vitamină B12, aplazia medulară (deficitul persistent de Rt sugerează un prognostic prost), anemia din bolile
cronice, insuficienŃa medulară (anemia mieloftizică).

Determinarea numărului de Rt are importanŃă în special în anemia normocitară. Anemia microcitară cu feritină şi
saturaŃie a transferinei normale şi nr. de Rt crescut sugerează o hemoglobinopatie. Reticulocitoza în combinaŃie cu
anemia macrocitară sugerează deficit de folat/vitamină B12 parŃial tratat, iar anemia hemolitică poate fi uşor
macrocitară .
4;5

Unele analizoare furnizează un parametru suplimentar: fracŃia reticulocitelor imature (IRF). Stabilirea indexului de
maturitate a reticulocitelor furnizează informaŃii complementare numărului de reticulocite în evaluarea activităŃii
eritropoietice.
IFR reprezintă procentul de reticulocite care au un conŃinut crescut sau intermediar de ARN. Valorile de referinŃă
specifice metodei de lucru a laboratorului nostru sunt diferite în funcŃie de sex:
- bărbaŃi: 2.3-13.4%
- femei: 3.0-15.9%.
Studiile efectuate au arătat faptul că IRF constituie un indicator mai sensibil şi mai specific decât numărul de
reticulocite determinat izolat, în următoarele situaŃii clinice:
- monitorizarea regenerării medulare post transplant sau chimioterapie (ex. IRF scade la 2-3 zile după
încheierea chimioterapiei şi creşte înainte de o nouă cură);
- monitorizarea succesului transplantului renal (instalarea producŃiei de eritropoietină);
- monitorizarea tratamentului anemiilor cu fier, vitamină B12 şi folaŃi;
- monitorizarea tratamentului cu eritropoietină la copii, pacienŃi cu insuficienŃă renală cronică, sindrom
mielodisplazic, SIDA;
- monitorizarea efectelor toxice medulare induse de AZT;
- evaluarea anemiilor normocrome de diverse etiologii;
- diagnosticul şi monitorizarea anemiilor aplastice;
- detecŃia crizei aplastice în anemiile hemolitice;
- stabilirea momentului prelevării de celule stem după tratamentul cu factori de creştere sau chimioterapie;
- detecŃia hemoragiilor oculte sau a anemiilor hemolitice compensate;
- estimarea hipoxiei cronice în afecŃiuni pulmonare sau cardiopatii cianogene (este indusă o activitate
eritropoietică crescută);
- clasificarea anemiilor.
Referitor la clasificarea anemiilor, în tabelul de mai jos sunt prezentate modificările numărului absolut de reticulocite şi
al FRI în diverse tipuri de anemie:

CondiŃii clinice Număr reticulocite FracŃia reticulocitelor imature
Aplazie medulară, criză aplastică în ↓ ↓
anemii hemolitice
Anemii hipoplazice ↓ ↓
Regenerare medulară ↓ ↑ sau N
Boli cronice ↓ sau N ↓
Deficit de fier ↓ sau N ↑
Deficit de folat sau vitamina B12 ↓ sau N ↑
Talasemii N sau ↑ N sau ↑
Mielodisplazii Variabil N sau ↑
Anemii hemolitice ↑ ↑
Hemoragie sau anoxie N sau ↑ ↑