Page 97 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 97

ordinul milioanelor), dar hemoragia şi tromboza sunt neobişnuite. Trombocitele circulante sunt mari, rotunde, normale
                  funcŃional 4;13 .
                  2. Scăderea numărului de trombocite (trombocitopenia): este cea mai frecventă cauză de sângerare. Trombocitopenia
                  poate apărea prin mecanisme diferite:
                  A. DistrucŃie accelerată a trombocitelor: este cea mai frecventă cauză de trombocitopenie; aceasta determină
                  stimularea trombopoiezei ducând la creşterea numărului, mărimii şi maturaŃiei megakariocitelor medulare.
                      - Datorată unor procese imunologice:
                                 ·    autoimune:  idiopatică/secundară  (infecŃii,  sarcină,  boli  vasculare  de  colagen,  boli
                                    limfoproliferative, tumori solide, medicamente etc.); mecanismul este reprezentat de prezenŃa
                                    de  autoanticorpi  anti-trombocitari  de  tip  IgG  şi/sau  IgA,  mai  rar  IgM,  care  activează
                                    complementul şi determină scurtarea duratei de viaŃă a trombocitelor prin  îndepărtarea din
                                    circulaŃie de către sistemul fagocitic mononuclear splenic;
                                 ·    aloimune: trombocitopenie neonatală; purpură posttransfuzională.
                      - Datorată unor procese non-imunologice:
                                 ·    microangiopatii  trombotice:  coagulare  intravasculară  diseminată,  purpură  trombotică
                                    trombocitopenică,   sindrom   hemolitic   uremic,   sindromul   HELLP   din   sarcină
                                    (hemoliză/eclampsie, creşterea enzimelor hepatice şi scăderea trombocitelor);
                                 ·    alterarea  trombocitelor  prin  suprafeŃe  vasculare  anormale  (valvulopatii,  ateroscleroză
                                    extensivă, proteze vasculare, catetere, circulaŃie extracorporeală etc.);
                                 ·    infecŃii: virusuri (rubeolă/oreion neonatal, citomegalovirus, parvovirus B19, vaccinuri), bacterii
                                    (septicemie, meningococemie, boală Lyme), Mycoplasma pneumoniae, protozoare (malarie).
                  B. ProducŃie scăzută de trombocite:
                      -  Hipoplazie  megakariocitară:  medicamente  mielosupresive  (agenŃi  alchilanŃi,  antimetaboliŃi,  medicamente
                      citotoxice),  radiaŃii  ionizante,  anemie  aplastică,  boli  medulare  infiltrative,  medicamente  care  produc  hipoplazie
                      medulară  prin  mecanism  idiosincrazic  (cloramfenicol),  substanŃe  care  supresează  selectiv  megakariocitele
                      (clorotiazide, estrogeni, etanol).
                      - Trombopoieză ineficientă: anemia megaloblastică.
                      - Alterarea mecanismului de reglare a trombopoiezei: deficit de trombopoietină; trombocitopenia ciclică.
                      -  Trombocitopenii  ereditare:  trombocitopenia  amegakariocitară  congenitală,  trombocitopenia  cu  absenŃa
                      radiusului,   anomalia   May-Hegglin,   sindromul   Wiskott-Aldrich   (microtrombocitopenia   X-linkată),
                      macrotrombocitopenia X-linkată cu diseritropoieză, sindromul Bernard-Soulier, sindromul plachetelor gri etc.
                      - Purpura trombocitopenică amegakariocitară pură dobândită (rară).
                  C. DistribuŃie anormală a trombocitelor:
                             ·    Boli ale splinei (neoplazice, congestive, infiltrative, infecŃioase); de obicei trombocitopenie uşoară =
                                 50-100x10 /µL.
                                        3
                             ·    Hipotermia.
                             ·    DiluŃia trombocitelor prin transfuzii masive.
                  Numeroase medicamente au fost asociate cu trombocitopenia imună. Cele mai comune medicamente incriminate sunt:
                  heparina (1% din pacienŃi), quinidina, quinina, rifampicina, trimetoprim-sulfametoxazol, danazol, metildopa,
                  acetaminofen, digoxin, interferon-alfa etc.
                  Trombocitopenia se asociază clinic cu sângerări cutaneo-mucoase: peteşii, purpură, gingivoragii, epistaxis, până la
                  sângerări gastrointestinale, pulmonare şi genitourinare. Sângerările spontane sunt rare la >60x10 Tr/µL (pot apărea
                                                                                       3
                  sângerări posttraumatice, postoperatorii)  12;17 .
                  Valori critice
                  1. Trombocitoza >1.5x10 /µL, precum şi trombocitoza la pacienŃi vârstnici şi/sau cu boli cardiovasculare prezintă risc
                                    9
                                           6
                  de tromboză, mai rar de hemoragie .
                                      3
                  2.  Trombocitopenia <20x10 /µL se asociază cu risc de sângerări spontane interne/externe (risc 1% de hemoragii
                            6
                  intracraniene) .
                  InterferenŃe
                  1. Trombocitele cresc la altitudine, în timpul iernii, după efort fizic intens, traume.
                  2. Trombocitele scad înaintea menstruaŃiei şi în sarcină.
                  3. O falsă trombocitopenie poate fi indicată de analizorul automat şi se datorează unei erori de numărare:
                      ·    formarea de agregate/aglutinate trombocitare (pseudotrombocitopenie) induse de anticoagulantul EDTA – se
                          datorează prezenŃei de aglutinine (autoanticorpi), care sunt imunoglobuline de tip IgG, IgA/IgM şi care induc
                          aglutinarea  in  vitro  a  trombocitelor  dependente  de  anticoagulant  (care  induce  expunerea  unor  situsuri
   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102