Page 220 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

7 TESTE DE HEMATOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

7.1.9 Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH, rata de sedimentare a hematiilor)
Informaţii generale
Sedimentarea hematiilor apare atunci când eritrocitele agregă sub forma unei coloane. În mod normal
hematiile dintr-o probă de sânge sedimentează lent datorită încărcăturii de suprafaţă negative a
acestora, care face ca celulele adiacente să se respingă când distanţa intercelulară scade sub un
nivel minim. În anumite afecţiuni care determină creşterea proteinelor de fază acută (α-globuline,
fibrinogen) sau imunoglobulinelor, proteinele plasmatice se ataşează pe suprafaţa hematiilor şi reduc
potenţialul de suprafaţă determinând agregarea hematiilor şi creşterea sedimentării acestora .
2;4
VSH-ul reprezintă rata la care sedimentează hematiile dintr-o probă de sânge anticoagulat într-o oră.
Cu cât hematiile sedimentează mai repede, cu atât VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de răspuns
de fază acută. O creştere a VSH-ului apare la cel puţin 24 ore după iniţierea răspunsului inflamator, iar
după încheierea răspunsului de fază acută scade cu un timp de înjumătăţire de 96-144 ore.
În comparaţie cu CRP şi amiloidul A seric, VSH-ul este crescut şi în situaţiile în care se produce
creşterea concentraţiei imunoglobulinelor, complexelor imune şi altor proteine .
4
Indicaţii
o Test screening în suspiciunea de reacţii inflamatorii, infecţii, boli autoimune, discrazii
plasmocitare.
o Monitorizarea evoluţiei şi tratamentului în anumite boli: arterită temporală, polimialgie
reumatică, artrită reumatoidă, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boală
Hodgkin, tuberculoză, endocardită bacteriană .
5
o Diagnosticul arteritei temporale, polimialgiei reumatice .
5
VSH-ul nu este un test diagnostic pentru o anumită boală şi nu trebuie utilizat pentru screening-ul
pacienţilor asimptomatici .
2
Pregătire pacient - à jeun/postprandial; o masă lipidică poate determina alterări plasmatice .
2;3
Specimen recoltat - sânge venos .
3
Recipient de recoltare - vacutainer cu citrat de sodiu 3.8% tamponat sau vacutainer cu EDTA K3
(pentru metoda microfotometrică capilară) .
3
Cantitate recoltată - cât permite vacuumul; raportul sânge/anticoagulant trebuie să fie 4/1 .
3
Cauze de respingere a probei - cantitate insuficientă, specimen coagulat, specimen hemolizat .
1
Stabilitate probă
o 2 ore la temperatura camerei (18-26°C): testul ar trebui efectuat la cel mult 2 ore după
recoltare. Dacă este ratată citirea la 1 oră, sângele nu poate fi remixat şi refolosit pentru
VSH. Testul trebuie efectuat la temperatura camerei .
3
o 12 ore la 2-8°C; dacă sângele a fost refrigerat, trebuie reechilibrat la temperatura camerei
înaintea efectuării testului . 3
o 24 ore la 4 – 8 ° C - pentru probele recoltate pe K3 EDTA ; sângele refrigerat, trebuie
reechilibrat la temperatura camerei înaintea efectuării testului . 3
Metode
o metoda manuală Westergren: se aşează tubul în poziţie verticală într-un suport gradat
milimetric şi se citeşte nivelul de sedimentare a hematiilor în mm după 1 oră; în unele
teste este citit rezultatul şi după un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizează informaţii

220