Page 225 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 225

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            7
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO               TESTE DE HEMATOLOGIE




                       7.2.3  Citochimie PAS (Reacţia acid periodic Schiff)
        Informaţii generale
        În celulele sangvine reacţia pozitivă este datorată în primul rând prezenţei de glicogen citoplasmatic.
        Acumularea de glicogen se consideră a fi un indicator al dereglării metabolismului acestuia.
        Multe din celulele sangvine prezintă o reacţie PAS pozitivă în citoplasmă. Intensitatea acestei reacţii
        şi tipul de colorare variază cu tipul celular .
                                     1
        Principiul reacţiei
        Reactivul Schiff este o soluţie incoloră obţinută prin reducerea fucsinei bazice. Acidul periodic oxidează
        grupul glicol sau derivaţii săi. Rezultatul este producerea de aldehide care reacţionează cu reactivul
        Schiff pentru a produce o culoare purpurie .
                                      1;3
        Recomandări pentru determinarea PAS
        - diagnosticul leucemiei acute limfoblastice (LAL) subtipurile L1 şi L2;
        - diagnosticul de sindrom mielodisplazic ori LAM-M6 prin evidenţierea eritroblaştilor PAS-pozitivi;
        - diferenţierea celulelor Gaucher şi a histiocitelor cu granule „albastre ca marea” de alte tipuri de
        macrofage .
                1
        Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) . 3
        Specimen recoltat
        a) sânge capilar şi/sau aspirat medular - frotiuri
        b) se recomandă recoltarea simultană de sânge venos pentru hemogramă .
                                                             3
        Cauze de respingerea probei
        -   frotiuri nefixate în maxim 8 ore de la recoltare;
        -   frotiuri executate din sânge recoltat pe EDTA . 3
        Recipient de recoltare
        a) se execută frotiuri de sânge capilar direct pe lame de microscopie;
        b) vacutainer cu EDTA K3 (capac mov), pentru hemogramă .
                                                  3
        Cantitate recoltată
        a) 3-5 frotiuri;
        b) 2 mL .
              3
        Prelucrare necesară după recoltare
        Este preferabil ca fixarea frotiurilor să se facă în primele 30 minute de la recoltare. Eventual, se
        poate face în primele 8 ore. Amestec fixator: alcool etilic 9 părţi + formol 40% 1 parte. Fixarea se
        cronometrează 30 secunde, după care frotiurile se spală cu jet de apă de robinet. Frotiurile fixate se
        pot colora imediat sau se pot păstra câteva zile la temperatura camerei, până la colorare .
                                                                       3
        Stabilitate probă
        -   frotiurile nefixate sunt stabile maxim 8 ore la 18-30ºC;
        -   frotiurile fixate sunt stabile 5 zile la temperatura camerei . 3
        Metodă - examinare microscopică . 3
        Interpretarea rezultatelor
        Glicogenul apare colorat în roşu purpuriu, sub formă de granule sau difuz.
        Martorul pozitiv al reacţiei este reprezentat de granulocitul matur.
        Granulocitele conţin glicogen sub formă difuză începând cu stadiul de promielocit unde apare roz


                                                                           225
   220   221   222   223   224   225   226   227   228   229   230