Page 301 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 7
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE HEMATOLOGIE

activitate redusă. Deficienţele cantitative sunt moştenite ca o boală autosomal dominantă, în timp
ce defectele calitative sunt de obicei moştenite autosomal recesiv. Displasminogenemia este mai
comună la japonezi, cu o singură mutaţie prezentă în peste 90% din cazuri . Manifestările clinice
2
asociate cu deficienţa homozigotă sunt trombofilia şi conjunctivita lemnoasă, dar comparativ cu
alte condiţii trombofilice riscul de tromboză nu este atât de mare 1;3;6 . Ambele tipuri de deficienţă au
fost descrise la pacienţi cu tromboză venoasă (în particular în Japonia), dar alte studii nu au putut
determina faptul că deficienţa izolată de plasminogen este un factor de risc pentru tromboza venoasă.
Riscul este agravat când se combină cu alte cauze moştenie sau dobândite de trombofilie . Deficienţa
6
severă de plasminogen cu nivele de 5-6% din normal este o entitate rară care se manifestă ca o
boală pseudomembranoasă afectând membranele mucoase (de ex. conjunctivita lemnoasă la nivelul
ochiului), dar surprinzător nu cu tromboză venoasă . Semnificaţia deficienţei heterozigote ramâne
7
disputată 1;5;6 .
Deficienţa dobândită de plasminogen, care poate apărea în boli hepatice, sepsis, terapia trombolitică
(cu t-PA, u-PA sau streptokinază), CID/fibrinoliză sistemică, febra hemoragică argentiniană, leucemie,
rezultând din scăderea sintezei sau creşterea catabolismului, a fost asociată cu ocluzii vasculare
trombotice .
3;6
Recomandări pentru efectuarea testelor – evaluarea pacienţilor cu istoric de tromboză şi cu teste
negative pentru factorii de risc trombotic comuni; evaluarea pacienţilor cu conjunctivită lemnoasă;
evaluarea fibrinolizei (în combinaţie cu alte componente ale sistemului fibrinolitic: fibrinogen, PAI-1,
D-dimeri); monitorizarea terapiei trombolitice .
5;6
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) . Se va evita tratamentul cu anticoagulante orale cu 2
4
săptămâni înainte, iar cu heparină cu două zile înaintea testării ; nu se va recolta de pe un cateter
heparinizat .
5
Specimen recoltat - sânge venos . 4
Recipient de recoltare - vacutainer cu citrat de Na 0.105M (raport citrat de sodiu - sânge=1/9).
Presiunea realizată de garou trebuie să fie între valoarea presiunii sistolice şi cea a presiunii diastolice
şi nu trebuie să depăşească 1 minut. Dacă puncţia venoasă a eşuat, o nouă tentativă pe aceeaşi venă
nu se poate face decât după 10 minute .
4
Cantitate recoltată - cât permite vacuumul; pentru a preveni coagularea parţială a probei se va
asigura amestecul corect al sângelui cu anticoagulantul, prin mişcări de inversiune a tubului .
4
Prelucrare necesară după recoltare - proba va fi centrifugată 15 minute la 2500g, urmată imediat de
separarea plasmei şi congelarea acesteia; probele recoltate în afara laboratorului vor fi transportate în
recipientul destinat probelor congelate .
4
Cauze de respingere a probei - vacutainer care nu este plin; probă de sînge hemolizată sau
coagulată; plasmă care nu a ajuns congelată la laborator .
4
Stabilitate probă - plasma separată este stabilă 4 săptămâni la - 20ºC. 4
Metodă – test cromogenic (plasma pacientului este mixată cu un exces de streptokinază în prezenţa
fibrinogenului cu formarea complexului plasminogen-streptokinază care converteşte un substrat
cromogenic; activitatea enzimatică a complexului nu este inhibată de inhibitorii plasmatici). 5,6
Valori de referinţă – 80.2-132.5% .
4
Interpretarea rezultatelor
Acest test identifică ambele tipuri, I şi II, de deficienţă a plasminogenului.
Deficienţa ereditară este foarte rară; o reducere a activităţii plasminogenului poate reprezenta o
deficienţă congenitală, dacă poate fi exclusă deficienţa dobândită, care este mult mai frecventă .
6
301