Page 75 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 75

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            9
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 MARKERI ENDOCRINI




        9.6 MARKERI TIROIDIENI


                               9.6.1 FT3 (triiodotironina liberă)
        Informaţii generale
        Aproximativ 80% din triiodotironina (T3) circulantă rezultă din conversia periferică a tiroxinei (T4),
        restul de 20% fiind produs ca atare de glanda tiroidă. Numai 0.1-0.3 % din T3 seric se găseşte sub
        formă liberă (free T3) fiziologic activă, majoritatea fiind legată de proteinele plasmatice (în principal
        TBG). Determinarea FT3 prezintă astfel avantajul că este independentă de modificările survenite în
        concentraţia şi în proprietăţile de legare ale proteinelor plasmatice.
        Activitatea metabolică a FT3 este de cinci ori mai mare decât activitatea FT4.
        Concentraţiile serice de T3 şi FT3 depind în mod esenţial de rata de conversie periferică T4→T3.
        Rata de conversie poate fi diminuată:
        - în afecţiuni sistemice severe de cauză non-tiroidiană (neoplazii în stadii avansate, ciroză hepatică
        decompensată, insuficienţă renală în stadiu terminal, sepsis, anorexie nervoasă) ce pot determina
        “sindromul T3 scăzut” caracterizat prin scăderea T3/FT3 şi creşterea unui stereoizomer inactiv –
        „reverse” T3 (rT3), prin “redirecţionarea” conversiei T4;
        - ca urmare a administrării unor medicamente: corticosteroizi, propranolol şi amiodaronă;
        - la persoanele vârstnice: concentraţiile de T3/FT3 sunt cu 10-50% mai scăzute faţă de cele ale
        persoanelor mai tinere (din acest motiv, o formă uşoară de hipertiroidism ar putea fi trecută cu vederea
        la aceşti pacienţi).
        În prezenţa unui deficit de iod se poate înregistra o creştere compensatorie  de T3/FT3 .
                                                                     1;3
        Recomandări pentru determinarea FT3
        • depistarea unei secreţii izolate de triiodotironină (hipertiroidism T3), ce poate apărea în aproximativ
        10% din cazurile de hipertiroidism;
        • identificarea pacienţilor cu hipertiroidism subclinic, care prezintă supresie de TSH şi concentraţii
        normale de FT4 şi FT3; aceşti indivizi au risc crescut de a dezvolta hipertiroidism clinic manifest;
        • stabilirea prognosticului la pacienţii cu boala Basedow Graves (o concentraţie crescută de FT3
        înainte de iniţierea terapiei indică o rată crescută de recăderi);
        •  pentru  depistarea  recăderii  bolii  la  pacienţii  cu  hipertiroidism  (creşterea  FT3  poate  fi  un  semn
        precoce);
        • evaluarea severităţii unui hipotiroidism primar;
        • monitorizarea tratamentului cu levotiroxină (pentru evitarea supradozării) .
                                                            3
        Pregătire pacient - à jeun .
                           1
        Specimen recoltat - sânge venos . 1
        Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator .
                                                              1
        Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt;
        dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
                                                            1
        Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                1
        Cauze de respingere a probei - specimen intens lipemic sau hemolizat . 1
        Stabilitate  probă  -  serul  separat  este  stabil  7  zile  la  2-8°C;  1  luna  la  -20°C;  nu  decongelaţi/
        recongelaţi .
                1
                                                                           75
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80