Page 34 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

17 TESTE SPECIALIZATE DE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO
ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

din pool-ul de limfocite T naive de către celulele dendritice prezentatoare de antigen. Acest proces
de activare a limfocitelor B, dependent de limfocitele T, are loc prin interacţiunea dintre CD40 de pe
suprafaţa celulelor B şi ligandul său, CD145, de pe suprafaţa celulelor T helper şi prin secreţia de
interleukină-4 (IL-4) de către celulele helper. Ambele semnale servesc la promovarea şi menţinerea
activării iniţiate de BCR .
11
La nivelul organelor limfoide secundare - în zonele bogate în celule T - celulele B naive, după
stimularea antigenică, urmează o expansiune clonală şi formează grupuri de celule B activate (focare
extrafoliculare). Acestea se pot diferenţia în plasmocite de scurtă durată (secretoare de anticorpi cu
afinitate joasă) sau migrează înapoi în foliculi şi iniţiază formarea unui centru germinativ.
După proliferare şi maturaţie, celulele B din centrul germinativ se pot diferenţia în plasmocite de lungă
durată şi celule B de memorie. Majoritatea plasmocitelor de lungă durată migrează în măduva osoasă
şi sunt răspunzătoare de menţinerea nivelului seric de anticorpi (anticorpi de înaltă afinitate); celulele
B de memorie pot rămâne pentru o lungă perioadă de timp la nivelul organelor limfoide secundare
sau pot migra şi habita în măduva osoasă 11;12 . În urma contactului antigenic, celulele B de memorie
răspund printr-o proliferare rapidă şi diferenţiere în plasmocite, refăcând astfel rezerva de celule B de
memorie şi plasmocite.
Prin dezvoltarea tehnologiei anticorpilor monoclonali, analiza anumitor molecule de pe suprafaţa
celulelor B (CD = “cluster determinants”) a ajutat la definirea stadiilor care se succed pe parcursul
întregului proces de diferenţiere şi maturaţie a celulelor B (vezi tabelul 17.9.1.1):

Celule Celule Celule Celule Celule
Celule Celule Celule pre-B B B B Plasmo- B de
Stem Pro-B Pre-B late imature mature activate cite memorie
CD34 ++ ++
CD10 ++ ++ ++ ++ ++
CD19 ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++
CD20 ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++
CD21 + + + + ++ ++ ++
CD24 ++ ++ ++ ++ ++ + +
CD38 ++ ++ ++ ++ ++
CD27 ++ ++

Tabel 17.9.1.1 Markeri pentru diferenţierea celulelor B
Limfocitele T citotoxice (CTL) şi celulele NK
Aceste două tipuri celulare, distincte din punct de vedere fenotipic, dar strâns legate prin funcţia
lor citolitică (“killer”), sunt importante atât în controlul infecţiilor, cât şi în identificarea şi eliminarea
celulelor tumorale. Celulele CTL sunt limfocite T CD8+ care îşi îndeplinesc funcţia de “killer“ prin două
căi majore: liza mediată de perforine şi granzime ce sunt eliberate din lizozomi şi apoptoza receptor
indusă (TNFR), ambele căi necesitând un contact apropriat între celula litică şi ţinta sa, în special

34