Page 348 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 348

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       Stabilitate probă – sângele EDTA este stabil 48h  la 2-8ºC . 3
       Metodă - Real-time PCR (TaqMan): reacţie de polimerizare în lanţ cu detecţie în timp real a produsului
       PCR  acumulat, prin măsurarea fluorescenţei emise; limita de detecţie a metodei de lucru: 20 copii/
       mL.
       Valori de referinţă - ARN-HDV nedetectabil; un rezultat «nedetectabil» semnifică faptul că este vorba
       fie de o viremie foarte scăzută (sub limita de cuantificare), fie de o viremie absentă .
                                                                 1
       Limite şi interferenţe
       Heparina inhibă PCR-ul, de aceea aceasta nu trebuie folosită ca anticoagulant .
                                                              3
                                      Bibliografie

       1.  Bader Faiyaz Zuberi. Hepatitis D: A Review. In JDUHS 2007, Vol.1(1):36-40.
       2.  Heiner Wedemeyer. Hepatitis D – Diagnostic Procedures and Therapy. www.hepatology.com.
          Reference Type: Internet Communication.
       3.  Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2009. Ref Type: Catalog.
       4.  Lothar Thomas. Viral Hepatitis. In  Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of
          Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1
          Ed., 1998, 1278-11281.




                          18.3.10 ARN viral hepatită C (cantitativ)

       Informaţii generale şi recomandări
       Virusul hepatitei C (HCV), membru al familiei Flaviviridae, se transmite în principal pe cale parenterală,
       frecvenţa infecţiei HCV fiind mare la pacienţii cu transplant de organe sau transfuzii de sânge, la
       persoanele cu abuz intravenos de droguri şi la cei cu dializa renală .
                                                      2;6
       Infecţiile acute sunt în generale uşoare sau asimptomatice, dar progresia către hepatita cronică se
       înregistrează în 60-90% din cazuri.
       Caracterizarea  genomului  HCV  şi  a  proteinelor  codificate  de  acesta  a  permis  dezvoltarea  atât  a
       metodelor serologice pentru determinarea anticorpilor specifici cât şi a testelor moleculare pentru
       confirmarea  diagnosticului  şi  monitorizarea  terapiei.  Prezenţa  anticorpilor  anti-HCV  este  doar  un
       indicator de expunere la HCV şi nu poate fi considerată un marker pentru infecţia curentă .
                                                                     2
       Dintre markerii biochimici ai afectării hepatice, nivelul alaninaminotransferazei (ALT) a fost considerat
       un element important în decizia de a efectua biopsie hepatică şi/sau de a iniţia terapia antivirală. Cu
       toate acestea, gradul creşterii ALT-ului nu poate fi direct corelat cu nivelul infecţiei HCV deoarece:
       la pacienţii cu hepatită cronică C nivelul seric al ALT poate fluctua spontan, fiind posibile perioade
       îndelungate de remisiune biochimică; nivelul ALT poate fi influenţat de alţi factori cum ar fi consumul
       de alcool, medicaţia asociată, prezenţa altor infecţii virale, steatoza hepatică non-alcoolică; există o
       categorie de pacienţi (estimată recent la 20-40% din cazurile de infecţie cronică HCV) care prezintă un


         348
   343   344   345   346   347   348   349   350   351   352   353