Page 65 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

Etapele efectuării antibiogramei sunt standardizate: compoziŃia mediului, pH-ul mediului, densitatea inoculului,
durata şi temperatura de incubare, stabilitatea şi concentraŃia substanŃei microbiene 1,2,5,6,7 .
Interpretarea rezultatului antibiogramei respectă standardul CLSI 2006 (NCCLS) – “Clinical and Laboratory Standards
2
Institute” .
Laboratorul deŃine un cititor automat de antibiograme (efectuate prin metoda difuzimetrică), care are încorporat în soft
un program “expert” ce respectă acest standard, cu capacitatea de a detecta tulpinile secretoare de penicilinază şi
beta lactamază cu spectru extins, precum şi alte fenotipuri de rezistenŃă.
Pe lângă metoda clasică utilizată de toate laboratoarele, în laboratorul Synevo Bucureşti se efectuează şi antibiograma
automată. Analizorul automat aflat în dotare are posibilitatea de a identifica microorganismul şi de a testa
sensibilitatea lui la antibiotice în câteva ore (2 - 12 ore). Durata de timp este variabilă în funcŃie de familia din
care face parte germenele studiat. Tipurile de microorganisme identificate sunt multiple şi cuprind atât bacterii Gram
pozitive, cât şi bacterii Gram negative.
Izolarea unui germene patogen în cultură pură (condiŃie esenŃială pentru obŃinerea unui rezultat corect) permite
identificarea şi testarea simultană a sensibilităŃii la antibiotice pe acest analizor automat. Se efectuează în prealabil un
frotiu colorat Gram pentru verificarea purităŃii tulpinii izolate şi pentru alegerea cardurilor (bacterii Gram pozitive
sau Gram negative).
Seturile de antibiotice conŃinute de aceste carduri sunt special alese, ele cuprinzând atât antibiotice uzuale, cât şi
antibiotice de ultimă generaŃie pentru a putea institui un tratament optim pentru fiecare caz.
Interpretarea se efectuează conform standardului CLSI 2006. Astfel, există posibilitatea detectării de enzime care inhibă
acŃiunea antibioticului in vivo (ESBL, penicilinază etc) şi interpretarea automată a rezultatului antibiogramei în
funcŃie de prezenŃa/absenŃa acestor enzime.
Prin urmare, laboratorul Synevo poate efectua în urgenŃă identificări de germeni din diverse produse patologice şi
testarea sensibilităŃii acestora la antibiotice (după obŃinerea culturii pure).
Avantajele celor două analizoare sunt acelea de comunicare corectă a sensibilităŃii microorganismelor (în funcŃie de
CMI – concentraŃia minimă inhibitorie – şi fenotipuri de rezistenŃă), precum şi de transmitere automată a datelor către
sistemul informatic, eliminând astfel posibilitatea de apariŃie a erorilor datorate introducerii manuale a rezultatelor în sistem.
2,3
Controlul calităŃii antibiogramelor se realizează cu tulpini de referinŃă recomandate de CLSI 2006 :
- Escherichia coli ATCC 25922;
- Staphylococcus aureus ATCC 25923;
- Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853;
- Enterococcus faecalis ATCC 29212;
- Streptococcus pneumoniae ATCC 49619;
- Haemophilus influenzae ATCC 49247.

Bibliografie

1. Betty A. Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Laboratory methods for detection of antibacterial resistance. Laboratory strategies for
antimicrobial susceptibility testing. In Bailey and Scott's Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002, 229-258.
2. Clinical and Laboratory Standards Institute (CLSI / NCCLS). Performance Standards for Antimicrobial
Susceptibility Testing, 2006.
3. Francois Jehl, Monique Chomart, Michele Weber et al. Când realizam antibiograma? De la antibiogramă la prescripŃie. Editura ŞtiinŃelor
Medicale (in limba română) ed. 2003, 58-65.
4. H.D.Isenberg. Clinical Microbiology Procedures Handbook, 2004.
5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog
6. Olga-Mihaela DorobăŃ. Activitatea antimicrobiană in vitro. În Microbiologie medicală, 2006, 110-113.
7. Patrick.R.Murray, Ellen Jo Barron, James H.Jorgensen et al. In Manual of Clinical Microbiology, 2003.