Page 66 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

6. ELEMENTE DE BAZĂ ÎN INTERPRETAREA REZULTATELOR TESTELOR DE LABORATOR

Evaluarea medicală a rezultatelor testelor de laborator include de obicei două etape:
- evaluarea transversală: compararea rezultatelor obŃinute cu valorile de referinŃă, range-ul terapeutic sau
limita de decizie clinică;
- monitorizarea longitudinală: compararea rezultatelor actuale ale pacientului cu cele anterioare.
Pentru interpretarea corectă a rezultatelor obŃinute la determinarea diverşilor analiŃi, laboratorul este obligat să
comunice în buletinul final valorile de referinŃă specifice sexului şi grupei de vârstă din care face parte pacientul testat.
Valorile de referinŃă pot proveni din următoarele surse:
- furnizate de producător pentru metoda de lucru respectivă, pe baza unor studii efectuate pe populaŃii
selectate adecvat;
- literatura de specialitate (cărŃi de referinŃă în domeniul medicinii de laborator), mai ales în cazul anumitor
grupe de vârstă (nou-născuŃi, vârstnici);
- studii proprii ale laboratorului, în măsura în care laboratorul are acces la datele clinice ale populaŃiei testate.
O menŃiune importantă legată de valorile de referinŃă este aceea că acestea se aplică în general la 95% din populaŃia
testată, astfel că va exista mereu un procent redus de subiecŃi sănătoşi la care valorile anumitor analiŃi să fie situate în
afara intervalului de referinŃă stabilit. Din acest motiv, pentru a evita confuziile de diagnostic şi investigaŃiile inutile, se
recomandă ca interpretarea rezultatelor testelor de laborator să se facă întotdeauna în contextul clinic al pacientului.
În situaŃia în care apar valori critice la anumite teste de laborator, care impun o decizie terapeutică de urgenŃă,
3;4
laboratorul îşi asumă obligaŃia de a comunica rezultatele medicilor şi pacienŃilor cât mai repede posibil .
Pe lângă grupa de vârstă şi sex, este important să se Ńină cont, în cazul anumitor analiŃi, de existenŃa altor factori care
pot influenŃa sau interfera cu rezultatele.
Sunt descrise astfel două categorii de factori:
- factori biologici de influenŃă: determină modificări in vivo ale unui analit, independent de metoda utilizată;
aceste modificări sunt de regulă tranzitorii şi influenŃează temporar rezultatul;
- factori de interferenŃă: acŃionează după recoltarea probei (in vitro) şi conduc la un rezultat care nu
corespunde cu nivelul real al analitului în organism (false creşteri sau scăderi) .
4
În continuare vor fi prezentaŃi pe scurt factorii biologici, interferenŃele medicamentoase, variabilele preanalitice legate
de modul de recoltare, prelucrare, stocare şi transport al probelor şi interferenŃele generate de prezenŃa anticorpilor
endogeni.
Factori biologici
În tabelul de mai jos sunt sintetizaŃi factorii biologici (variabili şi invariabili) care pot exercita influenŃe şi principalele
teste de laborator afectate 1;4;7 :

Factori biologici de influenŃă Teste de laborator
Origine etnică Dublu şi triplu test de sarcină
↑ CRP (până la 65%), Hb şi Ht (până la 8%), acid uric
Altitudine
↓ creatinina urinară, clearance la creatinină, estriol, transferina
Cortizol (↑ în cursul zilei şi ↓ noaptea)
Ritm circadian
Potasiu (concentraŃie ↓ după-amiaza faŃă de valorile matinale)
Persoanele obeze prezintă concentraŃii mai mari de acid uric,
Greutate corporală
colesterol, LDH, insulină şi glucoză postprandială
VariaŃii sezoniere T3 ↓ cu 20% vara
FSH, LH, estradiol şi progesteron prezintă variaŃie ciclică
Ciclu menstrual Fe şi fosforul ↓ la menstruaŃie
Colesterolul ↓ la ovulaŃie
Sarcină Vezi anexa 6.1
Dieta hiperproteică: ↑ ureea şi acid uric
Dieta bogată în grăsimi: ↑ colesterol şi trigliceride
InaniŃia: ↓ colesterol, trigliceride, uree, T4, T3;
AlimentaŃie
↑ creatinina, acid uric

Consum de cafea Acid vanilmandelic, metanefrine (se va evita cu 72 h înaintea recoltării)