Page 240 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 240
7 TESTE DE HEMATOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO
În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv trebuie luate în considerare următoarele posibilităţi:
• profilaxie antepartum la mamă cu imunoglobuline anti-D;
• prezenţa de autoanticorpi la cald benigni, fără acţiune hemolitică;
• modificări ale membranei eritrocitare induse de medicamente (ex.: cefalosporine) cu adsorbţia
nespecifică de proteine;
• adsorbţia nespecifică de globuline asociată cu hipergamaglobulinemia sau paraproteinemia;
• activarea in vitro a complementului de către autoanticorpi la rece benigni (ca de exemplu în sângele
coagulat după răcire);
• poliaglutinare, dacă sunt expuse criptoantigene (T), iar reactivul este contaminat cu anti-T.
Bibliografie
1. Curs de imuno-hematologie, Institutul de Hematologie, Buc., 1993.
2. Eder, A. Manno, C. Alloimmune Hemolytic Disease of the Fetus and Newborne. In Wintrobe’s
Clinical Hematology. Lippincott Williams &Wilkins, Philadelphia, 11 Ed., 2003, 1183-1200.
th
3. Galel, S. Malone III, J. Viele, M. Transfusion Medicine. In Wintrobe’s Clinical Hematology.
Lippincott Williams &Wilkins, Philadelphia, 11 Ed., 2003, 832-873.
th
4. Kretschmer, V. Sonneborn, H. Immunohematology. In Lothar Thomas. Clinical Laboratory
Diagnostics –Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft
mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 877-934.
5. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
6. Neff, A. Autoimmune hemolytic Anemias. In Wintrobe’s Clinical Hematology. Lippincott
William&Wilkins, Philadelphia, 11 Ed., 2003, 1158-1177.
th
7.3.4 Anticorpi anti-trombocitari
Informaţii generale
Anticorpii anti-trombocitari pot fi autoimuni (îndreptaţi împotriva antigenelor trombocitare proprii) sau
alloimuni (îndreptaţi împotriva antigenelor trombocitare exogene, de ex. în cazul femeilor gravide sau
transfuziilor). Autoanticorpii reacţionează aproape întotdeauna cu determinanţi monomorfi, trombocitele
autologe reprezentând cel mai bun material pentru detectarea autoanticorpilor. Alloanticorpii
reacţionează cu determinanţi antigenici polimorfi localizaţi pe suprafaţa trombocitelor; aceştia nu
reacţionează cu trombocitele autologe.
Anticorpii antitrombocitari pot fi îndreptaţi faţă de un număr de ţinte antigenice aflate pe membrana
plasmatică trombocitară, acestea putând fi antigene HLA clasa I sau antigene aparţinând glicoproteinelor
trombocitare specifice: GPIIb/IIIa, GPIb/IX şi GPIa/IIa. Complexul glicoproteic IIb/IIIa deţine un rol
3
important în adezivitatea trombocitară, legând fibrinogenul, fibronectina, vitronectina şi factorul von
Willebrand. Glicoproteina Ib/IX este principalul receptor pentru factorul von Willebrand, iar glicoproteina
Ia/IIa este implicată în adeziunea colagenului . 2
240