Page 241 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 7
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE HEMATOLOGIE

Localizarea moleculară a alloantigenelor trombocitare 2
Antigen Prevalenţă Localizare moleculară

HPA-1a 97.5% GP IIa/IIIb
HPA-1b 30.8%

HPA-2a 99.8% GP Ib/IX
HPA-2b 11.8%

HPA-3a 86.1% GP IIb/IIIa
HPA-3b 62.9%

HPA-4a >99.9% GP IIb/IIIa
HPA-4b <0.1%

HPA-5a 98.8% GP Ia/IIa
HPA-5b 20.7%

HPA-6Wb GP IIb/IIIa
HPA-7Wb GP IIb/IIIa
HPA-8Wb GP IIb/IIIa
HPA-9Wb GP IIb/IIIa
Gro GP IIb/IIIa
Iy GP Ib/IX

Cele mai frecvente sunt antigenele HPA-1a/b până la HPA-5a/b, celelalte fiind prezente foarte rar în
populaţie.
Condiţii clinice asociate cu prezenţa anticorpilor anti-trombocitari
1 - Purpura trombocitopenică autoimună (PTI) acută şi cronică – este o condiţie caracterizată prin
producţia de autoanticorpi care distrug trombocitele proprii. Majoritatea anticorpilor recunosc glicoproteine
membranare plachetare, în special GPIIb/IIIa, GPIb/IX şi GPIa/IIa. Anticorpii care recunosc aceste
ţinte pot fi detectaţi cu o frecvenţă redusă şi în plasma/serul pacienţilor cu PTI, dar la aceşti pacienţi
diagnosticul de certitudine constă în detectarea autoanticorpilor legaţi de trombocitele proprii, respectiv
în depistarea anticorpilor într-un eluat preparat din trombocitele autologe, testul având o sensibilitate de
53% şi o specificitate de 72% pentru diagnosticul de PTI, conform unui studiu recent . Totuşi testul nu
3
poate fi efectuat când trombocitopenia este severă (<10000/µL), autoanticorpii liberi putând fi detectaţi
în aceste cazuri.
Un număr mic de pacienţi pot prezenta autoanticorpi faţă de determinanţii funcţionali localizaţi mai ales
pe GP IIb/IIIa, ceea ce se traduce prin afectare funcţională importantă în prezenţa unui număr normal de
trombocite, iar la unii din aceşti pacienţi s-a observat tranziţia spre PTI clasic.
a) PTI acută: trombocitopenia, adesea severă (<10000 trombocite/microlitru), debutează

241