Page 455 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 8
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOCHIMIE

Lippincott Williams & Wilkins, USA, 11 Ed., 2004; 980-1004.
2. Frances Fischbach. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and
Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009; 99-101.
3. Frances Fischbach. Effects of Drugs on Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and
Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009; 1244.
4. Ivana De Domenico, Diane M.Ward, Jerry Kaplan. Hepcidin regulation: ironing aut the details. In
J. Clin. Invest. 117(7):1775-1758 (2007).
5. Jacques Wallach. Afectiuni hematologice. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura
Ştiinţelor Medicale, România, 7 Ed., 2001; 451-452.
6. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
7. Lothar Thomas. Iron. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical
laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998;
273-275.
8. Paul R.Finley, Harold J.Grady, Eugene S.Olsowka et al. Chemistry. In Laboratory Test
Handbook. David S. Jacobs, Wayne R. DeMott, Paul R. Finley et al., LEXI-COMP.Inc., USA, 3
Ed., 1994.

8.1.58 Sodiu seric

Informaţii generale
În fluidele din organism sodiul se găseşte în stare ionizată (Na ). Sodiul este prezent în toate umorile
+
organismului, predominând în sectorul extracelular unde reprezintă cationul principal, în timp ce potasiul
reprezintă cationul principal din spaţiul intracelular. Această distribuţie asimetrică a electroliţilor de o parte
şi alta a membranei celulare necesită schimbul activ prin intermediul Na /K -ATPazei . Preponderenţa
5
+
+
sodiului asupra celorlalţi cationi se păstrează şi în alte lichide ale organismului: suc gastric, suc
pancreatic, bila veziculară, suc intestinal, lichid cecal, sudoare, LCR. O cantitate relativ mare de sodiu
se găseşte în cartilaje şi ceva mai mică în oase. Sodiul de la nivelul scheletului reprezintă 15-30% din
cantitatea totală a organismului, o cantitate de până la 15-30% din acesta putând fi schimbată cu cel
din lichidele extracelulare. Cantitatea totală de sodiu din oase creşte cu vârsta, în schimb fracţiunea
mobilizată diminuă. Această fracţiune este importantă din punct de vedere clinic, prin faptul că reprezintă
un rezervor util în pierderile de sodiu şi acidoză.
Principalul rol al sodiului în organism este acela de a determina deplasările de apă, fiind componentul
principal al forţei osmotice a fluidelor. Toate mişcările sodiului produc deplasarea unei cantităţi variabile
de apă. Volumul lichidului din compartimentul extracelular este direct dependent de cantitatea totală de
sodiu din organism. Concentraţia sodiului plasmatic este identică cu cea din lichidul interstiţial. Modificări
acute în concentraţia plasmatică a sodiului care nu sunt însoţite de modificări similare ale potasiului
intracelular, cum ar fi hiponatremia, duc la influxul apei din spaţiul extracelular în cel intracelular, cu
dezvoltarea edemului celular .
5
În condiţii particulare, în tubul contort distal şi tubul colector deplasarea Na este urmată de o
+
455