Page 103 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 103

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          18
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO        TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ




        în  sarcină  prin  identificarea  tuturor  cuplurilor  purtătoare  ale  tarei  de  α   talasemie.  Atunci  când
                                                             0
        ambii părinţi prezintă tara de α  talasemie este necesară analiza ADN-ului fetal. Pentru diagnostic
                               0
        se utilizează ţesut fetal obţinut prin prelevarea de vilozităţi coriale în primul trimestru sau din lichid
        amniotic în trimestrul doi de sarcină .
                                 1
                                        Bibliografie

        1.  Barbara J. Bain. Haemoglobinopathy Diagnosis. Blackwell Science, 2001, 7-9; 49-73.
        2.  BridgesK R, Thalassemia Overview [Online]. Available from http://sickle.bwh.harvard.edu/menu_
           thal.html. Reference Type: Internet Communication.
        3.  Cornel Mironel Niculae. Transcrierea (transcripţia). Bioinformatică. fpce9.fizica.unibuc.ro/bioinfo/
           transcrierea.htm. Reference Type: Internet Communication.
        4.  Frenette PS, Atweh GF. Sickle cell disease: old discoveries, new concepts, and future promise.
           In J. Clin. Invest. 117(4): 850/858 (2007).
        5.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
        6.  Orathai Tangvarasittichai1, Chanthonrat Sitthiworanan, Warong Dechgitvigrom, Torpong
           Sanguansermsri, Rattima Jeenapongsa, Prevalence and Haematological Parameters of
           Thalassaemia in Lower Northern Thailand, In Haema 2005; 8(2): 241-244.
        7.  Renzo Galanello, Antonio Cao. Alpha-Thalassemia. Gene Reviews, 2008.  www.ncbi.nlm.nih.
           gov. ReferenceType: Internet Communication.







                         18.1.1.7 Beta- talasemia: testare genetică HBB

        Beta-talasemiile  reprezintă  un  grup  de  afecţiuni  cu  transmitere  genetică  autozomal-recesivă
        caracterizate printr-o rată scăzută de sinteză a lanţurilor β ale globinei.
        Clusterul genelor β este localizat pe cromozomul 11, se întinde pe o lungime de 50 kb şi conţine în
        următoarea ordine: o genă epsilon (ε), 2 gene gamma (denumite  γ şi  γ), o pseudogenă β (ψβ), o
                                                           A
                                                       G
        genă delta (δ) şi o genă β (denumită HBB) care codifică β -globina . Fiecare genă prezintă 3 secvenţe
                                                       1
        care codifică proteine (exoni) şi 2 regiuni care aparent nu au nici un rol în sinteza proteinelor (introni
        = intervening sequences), flancate de secvenţe 5’ şi  3’, care de asemenea nu intervin în procesul de
        translaţie. La capătul 5’ al fiecărei gene se găseşte promotorul, o secvenţă necesară pentru iniţierea
        transcripţiei. Promotorul genei β include 3 secvenţe: TATA box, CCATT box şi motive CACC duplicate.
        Atât exonii cât şi intronii suferă fenomenul de transcripţie a ADN-ului în ARN mesager; acest proces
        este controlat de factori de transcripţie care se leagă de promotori şi de elementele de control situate
        în amonte - intensificatori (enhancers) – care cresc foarte mult viteza de transcripţie. Astfel, genele
        β-globinei  se  află  sub  influenţa  unui  element  intensificator  major,  denumit  regiunea  de  control  a
        locusului β (β-LCR) (vezi figura de mai jos) 1;3;4 .


                                                                           103
   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108