Page 109 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 109

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          18
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO        TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ




        Pacienţii homozigoţi sau heterozigoţi compuşi pentru mutaţii β-talasemice care sunt dependenţi de
        transfuzii de sânge prezintă condiţia clinică numită β-talasemie majoră.
        Boala este recunoscută adesea în primul an de viaţă, începând cu vârsta de 3 luni; se caracterizează
        printr-o anemie severă  însoţită de o eritropoieză accelerată, atât în sectorul medular cât şi în cel
        extramedular.  Expansiunea  hematopoietică  conduce  la  deformări  osoase  severe,  în  special  ale
        oaselor craniului şi feţei; hematopoieza extramedulară conduce la hepatosplenomegalie masivă.
        Seria eritrocitară prezintă următoarele valori: Hb=3-7 g/dL, VEM=50-60 fL, HEM=12-18 pg. Frotiul
        de sânge include microcitoză, hipocromie, anizocitoză şi poikilocitoză marcate, punctaţii bazofile,
        eritroblaşti circulanţi cu defect de hemoglobinizare şi trăsături diseritropoietice.
        În  cazurile  de  homozigoţie  sau  heterozigoţie  compusă  pentru  β -talasemia  (β /β )  electroforeza
                                                                  0
                                                        0
                                                                    0
        hemoglobinei sau tehnica HPLC indică prezenţa numai de HbA  şi HbF; atunci când pacienţii prezintă
                                                     2
        homozigoţie pentru  β -talasemie (β /β ) sau heterozigoţie compusă pentru β şi  β -talasemie (β /β )
                                    +
                                                               0
                                                                   +
                                  +
                        +
                                                                              0
                                                                            +
        este prezentă şi HbA într-un procent de până la 35%.
        În β-talasemia majoră procentul de HbA2 poate fi normal, crescut sau, ocazional, scăzut .
                                                                      1;2
                                        Bibliografie
        1.  Barbara J. Bain. Haemoglobinopathy Diagnosis. Blackwell Science, 2001, 7-9; 73-93.
        2.  Caterina Borgna Pignatti, Renzo Galanello. Thalassemias and Related Disorders of Hemoglobin
           Synthesis. In Wintrobe`s  Clinical Hematology, 11  ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2004, 1083-
                                              th
           1118.
        3.  Cornel Mironel Niculae. Transcrierea (transcripţia). Bioinformatică. fpce9.fizica.unibuc.ro/bioinfo/
           transcrierea.htm. Reference Type: Internet Communication.
        4.   Frenette PS, Atweh GF. Sickle cell disease: old discoveries, new concepts, and future promise.
           In J. Clin. Invest. 117(4): 850/858 (2007).
        5.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type:  Catalog.
        6.  Renzo Galanello, Antonio Cao. Beta-Thalassemia. Gene Reviews, 2007.  www.ncbi.nlm.nih.gov.
           ReferenceType: Internet Communication.
        7.  Talmaci R, Diagnosticul molecular al β-talasemiilor. Progrese in biotehnologie, vol. II. Ed. Ars
           Docendi,   p.179-188, 2002.















                                                                           109
   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113   114