Page 117 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

atunci ea prezintă mozaicism al liniei germinale (rar).
Hemofilia A rezultă şi ca urmare a unei rate crescute de mutaţii spontane, favorizate de dimensiunile
mari ale genei (186kb) şi de prezenţa de puncte fierbinţi (“hot spots”), cum ar fi dinucleotidele CpG,
aceste mutaţii apărând de cel puţin 3 ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei. În fapt aproximativ o
treime din hemofilici nu prezintă istoric familial de sângerări anormale . Dacă un pacient este un caz
2
simplex (fără istoric familial de hemofilie), există câteva posibilităţi în ceea ce priveşte statusul de
carrier al mamei sale:
- mama nu este carrier şi pacientul prezintă o mutaţie de novo;
- mama este carrier de novo, mutaţia apărând ca o mutaţie a liniei germinale (prezentă
în toate celulele şi detectabilă la nivelul ADN-ului), ca o mutaţie somatică (prezentă în
unele celule şi care poate să nu fie detectabilă la nivelul ADN-ului) sau mozaicism al liniei
germinale (mutaţia este prezentă în unele celule germinale, dar nu este detectabilă în ADN-
ul din leucocite);
- mama este carrier şi a moştenit mutaţia cauzatoare de la mamă, care are o mutaţie de novo
sau de la tatăl asimptomatic care este mozaic pentru mutaţie;
- mama este carrier pentru o mutaţie apărută în generaţiile anterioare, care a trecut prin
familie, fiind asimptomatică la femeile carrier.
Per ansamblu mama are 80% şanse să fie carrier, dar şansele sunt 98% dacă pacientul prezintă o
formă severă de boală asociată cu inversiunea intronului 22 .
1
Mozaicismul poate reprezenta un eveniment destul de comun în hemofilia A; astfel stabilirea riscului
în cadrul consilierii genetice trebuie să ia în considerare posibilitatea mozaicismului somatic în familiile
cu mutaţii aparent de novo, în special în cazul mutaţiilor punctiforme .
5;6
Au fast raportate cazuri de hemofilie A cu transmitere autozomal dominantă care trebuie diferenţiate
de tipul 2N de boală vonWillebrand .
2
Limite şi interferenţe
Când testarea pentru carrier este efectuată fără identificarea anterioară a mutaţiei în familie, obţinerea
unui rezultat negativ la o rudă cu risc nu este informativă.
Măsurarea activităţii coagulante a FVIII nu este suficientă pentru determinarea statusului de carrier,
ea fiind doar sugestivă dacă este scăzută .
1
Bibliografie

1. Brower C, Thompson A. „Hemophilia A”. GeneReviews, NCBI Bookshelf. Ref Type: Internet
Communication.
2. Friedman K, Rodgers G. „Inherited Coagulation Disorders”. În Wintrobe`s Clinical Hematology,
Greer J, Foerster J, Lukens J, Rodgers G, Pareskevas F, Glader B, 11 ed, Lippincott Williams &
th
Wilkins, 2004, 1379-82.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate, 2010. Ref Type: Catalog.
4. Maclean R, Makris M. „Hemophilia A and B”. În Practical Hemostasis and Thrombosis,
O’Shaughnessy D, Makris M, Lillicrap D eds, Blackwell Publishing, 2008, 41-43.
5. Mayo Clinic, Mayo Medical Laboratories. Reference Laboratory Services for Health Care

117