Page 123 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 123

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          18
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO        TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ




        generală. Boala a fost caracterizată pentru prima data de Erick von Willebrand în 1926, ca o condiţie
        patologică moştenită autozomal. VWD se asociază cu deficienţe cantitative (tipul 1 şi tipul 3) sau
        anomalii calitative ale FVW (tipul 2, cu subtipurile 2A, 2B, 2M şi 2N). FVW este sintetizat în celulele
        endoteliale şi megakariocite. Gena sa este localizată pe braţul scurt al cromozomului 12p13.3, include
        ~178 kilobaze cu 52 exoni, cel mai mare exon,  28, având o lungime de 1.4kb  şi codifică o proteină
                                                                5
        organizată în 4 domenii repetitive, incluzând 3 “A”, 3 „B”, 2 „C” si 4 „D”, care deservesc funcţiile diferite
        ale FVW. Domeniul A1 conţine situsurile de legare pentru GPIb plachetară, ristocetină şi colagenul
        tip VI, domeniul A3 conţine situsul de legare pentru colagenul I şi III, situsul de legare al FVIII este
        localizat în domeniile D’ şi D3, iar domeniul C1 conţine secvenţa RGD capabilă de interacţiunea cu
        GPIIb/IIIa plachetară 1;2;4 .
        VWD poate fi moştenită prin mecanisme genetice multiple. Cele mai multe cazuri din tipurile 1 şi 2A,
        precum şi tipurile 2B şi 2M sunt moştenie autozomal dominant. Tipurile 2N şi 3, precum şi unele tipuri
        1 şi 2A sunt moştenite autozomal recesiv. Pentru transmiterea autozomal dominantă, majoritatea
        indivizilor afectaţi au un părinte afectat şi fiecare copil are 50% şanse să moştenească mutaţia. Pentru
        transmiterea autozomal recesivă părinţii sunt heterozigoţi obligatorii (carrieri ai unei alele mutante) în
        general asimptomatici; la concepţie fiecare frate al unui individ afectat are 25% şanse să fie afectat,
        50% şanse să fie carrier asimptomatic şi 25% şanse să nu fie nici afectat nici carrier, iar fiecare copil
        al unui individ afectat este heterozigot obligatoriu .
                                           3
        Mutaţiile şi polimorfismul genei FvW sunt catalogate într-o bază de date internaţională www.shef.
        ac.uk/vwf/.
























                            Fig. 18.1.1.12 Adaptare după Keeney et al .
                                                          5
             Gena factorului vonWillebrand  (FVW) domeniile funcţionale: a) structura genei FVW şi a
            pseudogenei; b) pre-, pro-FVW; c) domeniile funcţionale şi localizarea variantelor tipului 2.


                                                                           123
   118   119   120   121   122   123   124   125   126   127   128