Page 134 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 134

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       mai mare de răspuns pe termen lung şi cu îmbunătăţirea perioadei de supravieţuire fără progresia bolii
       (PFS = progression-free survival) la pacienţii trataţi cu Imatinib. Astfel, în studiul IRIS toţi pacienţii cu
       MMR la 12 luni de la începutul tratamentului nu au prezentat nici un semn de fază accelerată sau criză
       blastică la evaluarea efectuată la 60 luni. Este important de menţionat faptul că în acest  studiu a fost
       evitată folosirea termenului de „răspuns molecular complet“ fiind determinat numai numărul pacienţilor
       la care s-a obţinut un rezultat nedetectabil al produşilor de transcripţie cu o sensibilitate analitică
       de 4.5 log sub valoarea bazală standardizată. Deoarece un rezultat nedetectabil reflectă limita de
       detecţie a metodelor actuale, acesta nu trebuie considerat o dovadă de eradicare a bolii .
                                                                    16
       Având în vedere importanţa clinică a evaluării prezenţei bolii minime reziduale au fost iniţiate mai
       multe eforturi de a standardiza cuantificarea BCR-ABL. În acest sens, un grup de experţi a propus la
       întâlnirea internaţională de consens de la Bethesda (2005) ca măsurătorile BCR-ABL să fie exprimate
       pe o scală internaţională (IS) care foloseşte două valori standard: valoarea bazală standardizată
       (stabilită în studiul IRIS) considerată ca fiind 100% pe IS şi valoarea MMR standardizată considerată
       ca fiind 0.1% pe IS (corespunde unei reduceri cu 3 log faţă de valoarea bazală). O valoare de 1-2%
       IS corespunde în linii mari cu limita de detecţie a metafazelor Ph1-pozitive prin examenul citogenetic
       standard. O valoare < 0.1% IS indică răspunsul molecular major (MMR) .
                                                         11
       Recomandări pentru efectuarea testului
       ● diagnosticul LMC şi LAL Ph pozitive;
       ● monitorizarea răspunsului molecular la tratament şi stabilirea prognosticului;
       ● detectarea bolii minime reziduale . 8
       Specimen recoltat - a) sânge venos; b) aspirat medular .
                                              9
       Recipient de recoltare - a) şi b) vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant .
                                                              9
       Cantitate recoltată - a) 3-5 mL; b) 3 mL (minimum 1 mL) .
                                               9
       Cauze de respingere a probei - folosirea heparinei ca anticoagulant . 9
       Stabilitate probă - maximum 3 zile la 2-8ºC .
                                      9
       Metodă  -  se folosesc două tipuri de testări:
        Detecţia calitativă a produşilor de transcripţie ARNm BCR-ABL1 (în scop diagnostic)
        Include următoarele etape:
          -   izolarea şi purificarea ARN-ului;
          -   reacţia de revers transcriptie (RT-PCR) pentru obţinerea ADN-ului complementar (ADNc)
              folosit ca matriţă pentru amplificarea PCR;
          -   multiplex PCR (detecţia uneia sau mai multor secvenţe ADN ţintă în amestec prin folosirea
              unuia sau a mai multor seturi de primeri oligonucleotidici) + două nested-PCR optimizate
              pentru detectarea diferitelor puncte de ruptură din genele BCR şi ABL;
          -   fiecare rulare a probelor este însoţită de o reacţie de control cu ADNc de la o linie celulară
              cu translocaţia t(9;22) şi  o reacţie de control negativ cu ADNc al unei linii celulare care
              nu prezintă translocaţia; pentru controlul calităţii ARN din probă şi a eficienţei reacţiei de
              revers-transcripţie se utilizează în paralel o amplificare RT-PCR a unui fragment ADNc al
              genei ABL umane;
          -   detecţia produşilor PCR prin electroforeză în gel de agaroză;
          -   limita de detecţie a testului este de cel puţin 1 celulă LMC la 100 000 celule normale 1;7;9 .
        Detecţia cantitativă a produşilor de transcripţie ARNm BCR-ABL1 (în scop de monitorizare)


         134
   129   130   131   132   133   134   135   136   137   138   139