Page 159 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

prin manifestări tipice de HNPCC asociate cu tumori ale glandelor sebacee (adenoame sebacee,
epiteliome sebacee, carcinoame sebacee) şi keratoacantoame.
Persoanele homozigote pentru mutaţii în genele MLH1, MSH2, şi PMS2 prezintă forme precoce
de cancer de colon, apărute înainte de al doilea deceniu de viaţă şi dezvoltă de asemenea tumori
hematologice sau cerebrale .
3;7
În general, testarea genetică ar trebui efectuată atunci când criteriile clinice de cancer ereditar
colorectal nonpolipozic au fost îndeplinite. Este general acceptat faptul că pacienţii care îndeplinesc
criteriile Amsterdam sau criteriile Bethesda sunt candidaţi ideali pentru testarea moleculară. Cu toate
acestea, 30% din potenţialii purtători ai anomaliilor genetice care îndeplinesc criteriile Amsterdam nu
sunt identificaţi cu mutaţii.
Deoarece 95% dintre cancerele de colon dezvoltate în cadrul HNPCC prezintă instabilitatea
microsateliţilor, testarea acestui fenotip trebuie efectuată înaintea testelor genetice pentru identificarea
unor mutaţii ale genelor MMR la toţi pacienţii care întrunesc criteriile clinice de diagnostic .
3;7
Dacă istoricul clinic şi familial nu poate identifica de la care părinte a fost moştenită mutaţia în gena
MMR, testarea moleculară ar trebui efectuată ambilor părinţi.
Pentru testarea adulţilor asimptomatici cu risc sunt disponibile în laboratorul nostru teste pentru identificarea
mutaţiilor la nivelul genelor MLH1, MSH2, MSH6 şi PMS2. Astfel de teste nu sunt utile pentru estimarea
vârstei de debut, severităţii, tipului de simptome sau modalităţii de progresie a bolii.
Testarea persoanelor asimptomatice cu risc se efectuează doar la indivizii care au un membru al
familiei afectat de o mutaţie cauzatoare de boală şi implică, de obicei, interviuri pre-test, în care
sunt solicitate motivele testării, sunt discutate cunoştinţele individuale ale pacientului despre forma cu
debut precoce, posibilul impact al rezultatelor testelor pozitive sau negative. Cei care doresc testarea
ar trebui să fie consiliaţi cu privire la eventualele probleme pe care le pot întâmpina legate de sănătate,
invaliditate, educaţie, discriminare, interacţiune socială şi familială.
Testarea genetică pentru HNPCC nu este recomandată de rutină în cazul persoanelor cu risc înaintea
vârstei de 18 ani, decât în cazul în care vârsta unui membru al familiei diagnosticat cu cancer a fost mai
mică de 28 ani. Deoarece există indivizi cu HNPCC diagnosticaţi la vârste foarte mici se recomandă
ca screening-ul să înceapă cu 10 ani înainte de cea mai fragedă vârstă de debut a cancerului în familia
respectivă. Astfel, în unele familii screening-ul ar putea începe înainte de vârsta de 18 ani.
Diagnosticul prenatal la gravidele cu risc crescut pentru mutaţii în genele MLH1, MSH2, MSH6 şi
PMS2 este posibil prin analiza ADN-ul extras din celule fetale obţinute prin amniocenteză, de obicei
efectuată la aproximativ 15-18 săptămâni de gestaţie sau biopsia vilozităţilor coriale, la aproximativ 10-
12 săptămâni de gestaţie. Mutaţiile cauzatoare de boală trebuie să fie identificate înainte de testarea
prenatală la un membru afectat al familiei .
7
Specimen recoltat - sânge venos . 4
Recipient de recoltare - vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant .
4
Cantitate recoltată - 5 mL sânge .
4
Cauze de respingere a probei – folosirea heparinei ca anticoagulant; probe coagulate sau
hemolizate .
4
Stabilitate probă - 7 zile la 2-8ºC . 4
Metodă – secvenţierea genelor MLH1, MSH2, MSH6 şi PMS2 . 4

159