Page 161 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

18.1.2.3 Cancerul gastric difuz ereditar (HDGC)
Informaţii generale şi recomndări pentru efectuarea testului genetic
Cancerul gastric este al patrulea cancer ca frecvenţă şi reprezintă a doua cauză de mortalitate prin
cancer la nivel mondial, cu aproximativ 700.000 decese anual.
Până la 90% din cazurile de cancer gastric sunt sporadice, un rol cauzal important avându-l anumiţi
factori de mediu, cum ar fi dieta şi infecţia cu Helicobacter pylori. Tumorile gastrice sporadice se
dezvoltă printr-un proces ce implică mai multe etape, în care gastrita cronică conduce la atrofie, apoi
la metaplazie intestinală şi în cele din urmă la displazie; tumorile sunt de obicei exofitice, adesea
ulcerante şi localizate în porţiunea distală a stomacului.
Restul de 10% dintre pacienţii cu tumori gastrice prezintă forme familiale, iar 3% din acestea se
transmit autozomal dominant cu penetranţă crescută. Cancerul gastric ereditar tinde să aibă un model
difuz de creştere, cu celule slab diferenţiate ce infiltrează mucoasa peretelui gastric şi determină
îngroşarea acestuia (linită plastică), fără să formeze o masă distinctă şi fără să prezinte leziuni
histologice precursoare. Deoarece celulele conţin mucină şi nucleul este situat excentric, acestea
sunt adesea denumite celule în „inel cu pecete”. Cancerul gastric a fost asociat cu câteva sindroame
moştenite de predispoziţie la cancer cum ar fi cancerul ereditar colorectal nonpolipozic (NHPCC/
sindromul Lynch), polipoza adenomatoasă familială, sindromul Peutz-Jeghers şi cancerul gastric
ereditar dizuz (HDGC) .
1;6
Cancerul gastric difuz ereditar este un sindrom moştenit autozomal dominant care determină o
susceptibilitate crescută faţă de cancerul gastric difuz, 30-50% din pacienţi prezentând mutaţii
inactivatoare în gena ce codifică caderina E, CDH1. Studiile efectuate până în prezent au estimat că
riscul cumulativ până la vârsta de 80 ani al cancerului gastric difuz la persoanele purtătoare de mutaţii
CDH1 este de aproximativ 67% pentru bărbaţi şi 83% pentru femei. În plus, femeile au un risc de 20-
40% de a dezvolta cancer mamar lobular. Vârsta medie de apariţie a cancerului gastric difuz ereditar
este de 38 ani, cu un interval între 14-69 ani. Majoritatea tipurilor de cancer apar înainte de vârsta de
40 ani. Vârsta de debut este de asemenea variabilă între familii şi în cadrul aceleeaşi familii.
Incidenţa cancerului gastric arată diferenţe semnificative la nivel internaţional. Frecvenţa este mai
mare în Japonia (80 cazuri la 100000) şi Asia de Est, dar şi în Europa de Est şi părţi din America
Latină. Deşi incidenţa cancerului gastric este mai mare în Japonia şi China, cele mai multe mutaţii în
gena CDH1 au fost găsite în populaţiile europene.
Mutaţii în gena CDH1 au fost, de asemenea, asociate cu tumori extragastrice - cancer lobular mamar
şi posibil colorectal. Trebuie remarcat, totuşi, că două treimi din familiile HDGC raportate până în
prezent nu au mutaţii CDH1 ale liniei germinale. Această constatare reflectă în parte limitările inerente
asociate cu tehnicile actuale de detectare, dar, de asemenea, sugerează şi existenţa altor gene care
pot determina HDGC .
1;4
Gena caderinei E, numită CDH1 (Cadherin 1), a fost clonată în 1995 de către Berx et al, este situată
pe cromozomul 16q22.1 şi are în compoziţie 16 exoni. Până în prezent aproximativ 100 mutaţii au
fost raportate în familiile cu CGDE. Cele mai frecvente tipuri de mutaţii sunt inserţiile şi deleţiile mici,
reprezentând circa 35% (1003C>T, 1901C>T şi 1137G>A), mutaţiile nonsens (16%) şi deleţiile exonice
(5%). În plus faţă de aceste mutaţii majore, alte două variante, -160 C→A şi 163+37235G>A, au fost

161