Page 176 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 176

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       McCoy a caracterizat gena KRAS izolată din linia celulară umană de adenocarcinom de colon (SW480)
       şi a stabilit că aceasta corespunde izoformei KRAS2 identificată de Chang. Ulterior gena KRAS2 a
       fost amplificată în câteva linii celulare tumorale. În 1983 McGrath a clonat genele KRAS1 şi KRAS2,
       KRAS1 fiind identificată ca pseudogenă. Gena KRAS2 are 6 exoni, este localizată pe braţul scurt al
       cromozomului 12 şi codifică o proteină alcătuită din 188 aminoacizi, cu o masă moleculară de 21.66
       kDa; comparaţia între cele 2 gene KRAS a demonstrat că în cazul KRAS1 lipsesc anumite secvenţe
       de intervenţie, concluzia fiind că aceasta este o pseudogenă copiată dintr-un ARNm procesat  al
       KRAS2 şi încorporată în cromozomul 6. Transcriptul ARNm  KRAS2 major are o lungime de 5.5 kb;
       în urma splicing-ului alternativ al exonului 5 se formează două izoforme A şi B care diferă în regiunea
       C-terminală. În ARNm KRASB exonul 6 codifică regiunea C-terminală; în ARNm KRASA acelaşi
       exon codifică regiunea netranslatată 3’. Regiunile C-terminale diferite ale celor două izoforme vor
       suferi modificări post-translaţionale. Procesarea post-tanslaţională diferenţiată are efecte funcţionale
       marcate ce conduc la căi de semnalizare şi localizări alternative ale proteinei .
                                                             5
       Proteina K-Ras funcţionează ca un “comutator” ce este deschis şi închis de către moleculele de
       GTP şi respectiv GDP. În stare activă, legarea GTP induce ataşarea de membrana celulară; hidroliza
       GTP la GDP permite revenirea la forma inactivă, disocierea de membrană şi inactivarea transmiterii
       semnalului la nucleu . Proteina K-ras este recrutată de către receptorul EGFR activ pentru a iniţia
                     1
       cascada de semnalizare pe calea RAS/MAPK .
                                       4
       EGFR (epidermal growth factor receptor = receptorul pentru factorul de creştere epidermică)  aparţine
       familiei de receptori tirozin kinazici pentru factori de creştere. Reprezintă veriga de legătură între
       spaţiul extracelular şi transducţia intracelulară a semnalului; este alcătuit dintr-un receptor extracelular,
       un domeniu transmembranar lipofilic şi un domeniu intracelular cu proprietăţi de tirozin kinază. EGFR
       este activat extracelular de către liganzi cum ar fi EGF (epidermal growth factor = factor de creştere
       epidermică) sau TGF-alfa (transforming growth factor – alpha = factorul transformator al creşterii),
       ce  determină  homodimerizarea  receptorului.  Rezultă  autofosforilarea  receptorului  tirozin  kinazic
       care declanşează diverse cascade de transmitere a semnalului în care proteina K-ras joacă un rol
       important . 6
       Mutaţiile somatice activatoare ale genei KRAS determină schimbarea unui singur aminoacid şi conduc
       la  activarea  constitutivă  a  proteinei  K-ras,  prin  împiedicarea  hidrolizei  GTP  (proteina  se  găseşte
       permanent în forma activă legată de GTP). Activarea proteinei K-Ras se face în aval de fosforilarea
       tirozin kinazei EGFR; în continuare transducţia semnalului este legată de RAF (root abundant factor),
       MEK (MAP kinaza, ERK kinaza) şi ERK (extracellular regulated MAP-kinaza), ce conduce în final
       la transcripţia genelor care influenţează apariţia şi progresia tumorilor. Astfel se explică implicarea
       mutaţiilor KRAS în mai multe tipuri de cancer, în special pancreatic, pulmonar şi colorectal .
                                                                      2;6
       Cancerul colorectal, ce include tumorile maligne de la nivelul colonului, rectului şi apendicelui, este
       a treia cea mai frecventă formă de cancer şi a doua cauză de deces conform WHA (World Health
       Asssociation). Mutaţii KRAS au fost identificate în 40% din carcinoamele colorectale non-ereditare, ce
       constituie 90% din totalul carcinoamelor colorectale. Studii efectuate pe pacienţii proveniţi din familii
       cu cancer colorectal non-polipozic ereditar (HNPCC) au demonstrat că mutaţiile genei KRAS sunt
       independente de detectarea instabilităţii microsateliţilor, iar frecvenţa mutaţiilor în cazurile de carcinom
       ereditar este comparabilă cu cea din cazurile sporadice . Mutaţiile KRAS constituie în majoritatea
                                               6

         176
   171   172   173   174   175   176   177   178   179   180   181