Page 185 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

Hiperparatiroidismul primar (HPTP) apare în 20-30% dintre pacienţii MEN 2A şi este asimptomatic în
majoritatea cazurilor. Diagnosticul este pus pe baza testelor biochimice care arată un nivel ridicat al
PTH şi al calciului seric. Tratamentul HPTP în MEN 2 este chirurgical: paratiroidectomie subtotală sau
totală cu autotransplantarea în muşchiul sternocleidomastoidian sau în musculatura antebraţului .
3
Gena responsabilă de MEN 2 este varianta patologică a protooncogenei RET. Protooncogena RET
are o lungime de 80 kb şi codifică un receptor protein kinazic cu rol important în proliferarea, migrarea,
diferenţierea şi dezvoltarea celulară în timpul embriogenezei.
Proteina RET este constituită din 3 domenii: extracelular, transmembranar şi intracelular. Domeniul
extracelular conţine 4 domenii de adeziune celulară dependente de Ca „cadherin-like” (care induc
2+
şi stabilizează modificările conformaţionale necesare pentru interacţiunea cu liganzi şi coreceptori)
şi o regiune juxtamembranară bogată în cisteină (responsabilă pentru structura terţiară şi formarea
de dimeri). Domeniul extracelular conţine de asemenea mai multe situsuri de glicozilare; proteina
glicozilată, forma matură RET, cu o masa moleculară de 170 kDa este localizată în membrana celulară;
forma imatură, neglicozilată, de 150 kDA, este prezentă numai în reticulul endoplasmic şi citoplasmă.
Domeniul intracelular include două subdomenii de tirozin-kinază (TK1 şi TK2) care sunt implicate în
activarea a numeroase căi de transducţie a semnalelor intracelulare. În funcţie de splicing-ul alternativ
al regiunii 3’ se generează 3 izoforme ale proteinei care conţin 9 (RET9), 43 (RET43) şi, respective,
51 (RET51) aminoacizi la capătul carboxi-terminal; RET9 şi RET 51 sunt principalele izoforme (vezi
fig.18.1.2.8).
În mod normal RET poate fi activată de către un complex de coreceptori şi liganzi ce aparţin a două
grupe de proteine: liganzi din familia factorului neurotrofic de origine glială (GDNF) şi α-receptori
pentru familia GDNF. La cuplarea ligandului receptorii RET normali dimerizează, iar această dimerizare
activează funcţia kinazică a RET şi transducţia de semnale activatoare. Mutaţiile activatoare la nivelul
genei RET induc activarea oncogenică a domeniului tirozin-kinazic cu rol semnificativ în dezvoltarea
tumorilor neuroendocrine.
RET are expresie specifică în celulele derivate din creasta neurală, celulele C din glanda tiroidă sau
celulele cromafine din suprarenală. În MEN2 au fost depistate mutaţii punctiforme în gena RET la
nivelul liniei germinale; identificarea prin testare genetică a persoanelor cu risc crescut a permis
instituirea unor măsuri eficace de profilaxie.
Aproximativ 98% dintre pacienţii MEN 2 prezintă mutaţii ale c-RET afectând mai mulţi dintre cei 21
exoni ai genei. Mutaţiile MEN 2 sunt localizate în exonii 10, 11, 13, 14, 15, 16, şi 8. Mutaţiile c-RET de
la nivelul domeniului bogat în cisteină şi de la nivelul domeniilor tirozin-kinazice determină activarea
constitutivă a tirozin-kinazei receptorului mutant. Mecanismele oncogenetice ale diferitelor mutaţii RET
par a fi dependente de poziţia de substituţie a aminoacidului. Astfel, mutaţiile de la nivelul domeniului
extracelular bogat în cisteină, întâlnite în general la pacienţii cu MEN 2A, transformă un reziduu
cisteinic într-unul non-cisteinic. În mod normal aceste reziduuri de cisteină sunt implicate în formarea
de legături disulfidice intramoleculare în proteina RET sălbatică; ca urmare a mutaţiilor un reziduu de
cisteină necuplată dintr-un monomer de RET formează o legătură disulfidică intermoleculară cu un
alt monomer mutant. Cele două molecule RET mutante sunt activate şi dimerizate constitutiv în trans,
indiferent de prezenţa ligandului. Mutaţiile cisteinei din poziţia 634 au demonstrat o capacitate mai
mare de transformare malignă comparativ cu mutaţiile altor reyiduuri extracelulare de cisteină.

185