Page 190 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 190

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       autozom (cromozom non-sexual), cromozomul Y şi-a pierdut majoritatea genelor, reducându-şi mult
       dimensiunile (vezi figura 18.1.3.1.1) .
                                5











                   Fig. 18.1.3.1.1 Cromozomul X (stânga) şi cromozomul Y (dreapta)
                          Genome biology: Tales of the Y chromosome
                     Huntington F. Willard Nature 423, 810-813 (19 June 2003).

       Astfel, funcţia genetică actuală a cromozomului Y este limitată la inducerea dezvoltării masculine
       în  cursul  vieţii  embrionare  şi  la  menţinerea  spermatogenezei  la  adult.  La  cele  două  capete  ale
       cromozomului Y există regiuni scurte ce sunt identice cu regiunile corespondente de pe cromozomul
       X, ceea ce indică schimbul de material genetic între aceste zone (recombinare) în cursul meiozei; cele
       două regiuni pseudoautozomale au fost identificate prin bandare cromozomială şi denumite PAR1 şi
       PAR2 (2.6 Mb şi, respectiv, 320 kb). Totuşi, mai mult de 95% din materialul genetic al cromozomului
       Y este specific sexului masculin şi nu este implicat în procesul de recombinare X-Y – regiune non-
       recombinantă (non-recombining region NRY). În 2003, Skaletsky şi colaboratorii săi au secvenţiat
       această regiune şi, deoarece au descoperit că la acest nivel se produce un tip special de recombinare
       genică, au înlocuit denumirea  NRY cu regiunea specifică sexului masculin (male specific region of
       Y, MSY).
       MSY constituie de fapt un mozaic de secvenţe heterocromatice şi eucromatice. Heterocromatina,
       considerată  inertă  din  punct  de  vedere  genetic,  cu  un  conţinut  înalt  de  secvenţe  repetitive,  este
       distribuită în principal în porţiunea distală a braţului lung al cromozomului Yq ; mai este întâlnită în
       zona centromerică, dar şi la nivelul unei porţiuni de ~400 kb care întrerupe eucromatina din regiunea
       proximală Yq. Eucromatina, acea regiune care conţine majoritatea genelor (~23 Mb: 8 Mb pe braţul
       scurt Yp şi ~14.5 Mb pe braţul Yq) este alcătuită din 3 clase de secvenţe nucleotidice:
       ● regiunea X-transpusă (3.4 Mb derivate prin transpoziţie din fostele gene X-linkate);
       ● regiunea X-degenerată (8.6 Mb derivate din autozomul ancestral);
       ● secvenţele ampliconice (10.2 Mb), Y-specifice, caracterizate prin perechi de secvenţe aproape
       identice (99.9% similitudine), organizate în palindroame masive (secvenţe care sunt citite la fel pe
       ambele  catene  ale  ADN-ului  dublu  helicoidal);  fiecare  palindrom  prezintă  două  braţe  ce  pornesc
       dintr-un punct central, cu o simetrie în oglindă.  Palindroamele MSY, desemnate P1-P8, sunt extrem
       de mari, cu lungimi ale braţului ce variază între 9 Kb (P7) şi 1.45 Mb (P1); ca urmare a structurii
       lor speciale secvenţele ampliconice suferă un proces de recombinare denumit conversie genică –
       transfer non-reciproc de material genetic între secvenţe duplicate din cadrul aceluiaşi cromozom.


         190
   185   186   187   188   189   190   191   192   193   194   195