Page 189 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

18.1.3 AFECŢIUNI ENDOCRINE, DIGESTIVE ŞI METABOLICE
18.1.3.1 Microdeleţii ale cromozomului Y

Informaţii generale
Infertilitatea este o problemă majoră de sănătate care afectează 10-15% dintre cupluri, iar în
aproximativ jumătate din cazuri poate fi identificat un factor masculin.
Multe cazuri de infertilitate masculină sunt asociate cu oligozoospermie (reducerea producţiei
de spermatozoizi) sau azoospermie (absenţa spermatozoizilor în ejaculat) . Astfel de alterări în
2
producerea de spermatozoizi pot fi corelate cu modificări histopatologice testiculare de severitate
diferită, de la absenţa completă a celulelor germinale („sindromul existenţei doar a celulelor Sertoli”
-SCO) la hipospermatogeneză şi oprirea maturaţiei. Pe de altă parte, afectarea spermatogenezei se
poate datora mai multor cauze: afecţiuni sistemice, criptorhidie, tulburări endocrinologice, obstrucţia/
absenţa căilor seminale, infecţii, medicamente, iradiere etc. Cel puţin la un subgrup din această
categorie mare de persoane cu defect de spermatogeneză (~ 30%) este implicată o cauză genetică,
ceea ce înseamnă că una sau mai multe gene care influenţează spermatogeneza şi-au pierdut funcţia
normală . Sunt descrise astfel trei cauze genetice de infertilitate masculină:
15
- anomalii cromozomiale: prezente la 5-10% dintre bărbaţii cu oligozoospermie şi 10-15%
dintre cei cu azoospermie; cea mai cunoscută anomalie este sindromul Klinefelter (47,
XXY);
- microdeleţii ale cromozomului Y: prezente la 10-18% dintre pacienţii cu oligo-sau
azoospermie severă;
- mutaţiile genei fibrozei chistice (CFTR): se transmit autozomal-recesiv; anumite mutaţii pot
determina: absenţa congenitală bilaterală a canalului deferent (CBAVD), absenţa unilaterală
a acestuia fără manifestări pulmonare sau pancreatice (CUAVD) sau obstrucţia canalului
deferent; varianta 5T constituie o mutaţie comună asociată cu CBAVD .
9
Microdeleţiile cromozomului Y constituie o cauză genetică relativ recent descoperită de infertilitate.
Majoritatea acestor anomalii apar de novo şi datorită fenotipului asociat cu infertilitate nu sunt de
regulă transmise descendenţilor .
10
Detecţia microdeleţiilor este importantă în special pentru pacienţii care intenţionează să beneficieze
de o reproducere asistată prin ICSI (injecţia intracitoplasmatică de spermă) deoarece există riscul
ca aceste anomalii genetice să fie transmise şi descendenţilor, ca urmare a şuntării mecanismului
fiziologic al fertilizării .
2
Cromozomul Y, unul dintre cei doi gonozomi (cromozomi sexuali), conţine 2% din întregul ADN
celular şi are o lungime de ~60 milioane de perechi de baze. Are rol distinctiv în determinarea sexului
masculin prin gena SRY, alcătuită dintr-un singur exon care codifică un factor de transcripţie denumit
TDF (testis determining factor) . Mutaţiile survenite la nivelul acestei gene dau naştere unui fenotip
3
feminin cu cariotip 46,XY, iar translocaţia genei SRY pe cromozomul X induce un fenotip masculin cu
cariotip 46,XX .
1
Cei doi cromozomi sexuali X şi Y au evoluat dintr-o pereche de cromozomi ancestrali în urmă cu
câteva sute de milioane de ani; în timp ce cromozomul X a păstrat multe din proprietăţile unui

189