Page 210 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 210

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       încă de la naştere la marea majoritate a persoanelor diagnosticate cu FC, cu excepţia celor care au
       anumite mutaţii CFTR şi nu necesită administrarea de enzime pancreatice. Aceştia riscă totuşi să
       dezvolte pancreatită acută sau recurentă.
       Manifestările clinice sunt steatoreea, distensia abdominală, durerile abdominale, flatulenţa, retardul
       de creştere (determinat de sindromul de malabsorbţie şi anemia hemolitică), defectele de coagulare
       sau erupţiile cutanate asociate cu deficienţele de vitamine liposolubile (A, D, E şi K) şi zinc. La aceşti
       pacienţi se recomandă administrarea de enzime pancreatice. Persoanele cu FC şi funcţie pancreatică
       nomală au o evoluţie clinică mai blândă cu rata medie de supravieţuire mai mare (56 ani) faţă de cei
       cu insuficienţă pancreatică.
       La copii deficitul de vitamine, electroliţi şi proteine se manifestă prin: fontanele proeminente; anemie
       hemolitică prin deficitul de vitamină E; complicaţii hemoragice ce pot rezulta prin deficitul de vitamină
       K datorat insuficienţei hepatice sau malabsorbţiei; hipoproteinemie şi edeme; hepatomegalie însoţită
       de  creşterea  valorilor  enzimelor  hepatice;  acrodermatită  enteropatică,  constipaţie,  deshidratare
       hiponatremică/hipocloremică şi piele sărată, alcaloză metabolică hipokaliemică secundară pierderii
       cronice de sare.
       Scăderea toleranţei la glucoză este frecventă la bolnavii cu mucoviscidoză (în medie 40%). Diabetul
       zaharat  asociat  cu  fibroza  chistică  (DZAMV)  se  manifestă  în  adolescenţă  (prin  cetoacidoză  şi
       cetonurie), fiind diagnosticat la 7% din pacienţii cu vârstă între 11 şi 17 ani, cu creşterea prevalenţei
       la maturitate. Este mai frecvent la homozigoţii ΔF508 şi la sexul feminin. DZAMV reprezintă o entitate
       distinctă faţă de diabetul de tip 1 sau 2, dar are caracteristici comune cu ambele tipuri. Etiologia este
       o combinaţie între secreţia redusă de insulină (secundară fibrozei pancreatice şi numărului redus de
       celule insulare) şi rezistenţă periferică la insulină. Apariţia acestui tip de diabet se asociază cu un
       declin al funcţiei pulmonare, cu o stare nutriţională mai precară şi cu supravieţuire mai scurtă.
       Odată  cu  creşterea  perioadei  de  supravieţuire  la  aceşti  pacienţi,  bolile  hepatobiliare  asociate
       mucoviscidozei au devenit o complicaţie serioasă şi frecventă ce pot afecta calitatea vieţii pacienţilor.
       Implicarea hepatobiliară devine clinic aparentă după primii 10 ani de viaţă.
       Absenţa proteinei CFTR funcţională în celulele epiteliale care tapetează ductele biliare determină
       formarea unei secreţii vâscoase, care obstruează canaliculele. Dacă acest proces este extins apare
       ciroză obstructivă, ce se poate complica cu varice esofagiene, splenomegalie şi hipersplenism.
       Nou-născuţii  cu  fibroză  chistică  pot  prezenta  icter  obstructiv  prelungit  prin  stază  biliară  intra  şi
       extrahepatică.
       Calculii biliari au prevalenţă mai mare la pacienţii cu mucoviscidoză (15% dintre adulţii tineri cu fibroză
       chistică) decât la subiecţii normali.
       Boala hepatică este a doua cauză de mortalitate după afecţiunile pulmonare în fibroza chistică 2;3;5;6 .
       Fertilitate. Mai mult de 95% dintre bărbaţii cu FC sunt infertili, ca urmare a  absenţei congenitale
       bilaterale a ductelor deferente şi mai rar prin azoospermie obstructivă. Corpul, coada epididimului
       şi  veziculele  seminale  poate  fi  anormal  dilatate  sau  chiar  absente.  Doar  1%  dintre  pacienţii  cu
       mucoviscidoză sunt fertili, aceştia prezentând forme uşoare de boală. Spermatogeneza este normală
       la aceşti barbaţi.
       Femeile cu FC sunt fertile, deşi câteva (20%) pot prezenta un mucus cervical anormal care contribuie
       la infertilitate.


         210
   205   206   207   208   209   210   211   212   213   214   215